Stiri de ultima ora

INTERVIU Cercetător român la Cambridge: „Este foarte probabil ca noua tulpină să circule deja în Europa, însă puţine ţări verifică sistematic mutaţiile”

INTERVIU Cercetător român la Cambridge: „Este foarte probabil ca noua tulpină să circule deja în Europa, însă puţine ţări verifică sistematic mutaţiile”
Stiinta-sanatate
Dacă mutaţia virusului este, într-adevăr, cu 70% mai transmisibilă şi dacă vaccinurile deja produse sunt eficiente şi împotriva ei vom şti sigur abia peste câteva săptămâni, spune într-un interviu pentru Smart Living dr. Octavian Voiculescu, cercetător român la Universitatea Cambridge.

Răspândirea rapidă a unei noi variante de coronavirus a izolat Marea Britanie de restul lumii şi a stârnit motive serioase de îngrijorare cu privire la eficienţa vaccinurilor deja aprobate. Şeful BioNtech este încrezător că serul lor produs împreună cu Pfizer va fi eficient şi împotriva noii variante a virusului. Dacă nu, ar putea furniza un vaccin nou în doar 6 săptămâni, a anunţat recent Uğur Şahin, directorul executiv BioHtech.

Tehnic, schimbarea matriţei nu este dificilă pentru un vaccin genetic , dar vaccinul modificat ar trebui din nou testat clinic, proces care nu va fi deloc uşor. Cu ce este diferită genetic noua tulpină de coronavirus, ce ştim cu certitudine despre ea şi cât de motivate sunt restricţiile pentru Marea Britanie, am discutat împreună cu dr. Octavian Voiculescu, cercetător român la Universitatea Cambridge, din Marea Britanie.

Smart Living: Cum a fost identificată noua tulpină de coronavirus?

Dr. Octavian Voiculescu: În aproape toate ţările se colectează virus de la infectaţi şi genomul viral este secvenţionat complet. Unele ţări fac acest exerciţiu sistematic şi frecvent. Este crucial şi pentru combaterea epidemiei - aşa cum vedem şi cazul discutat în aceste zile. În Europa, ţări precum Marea Britanie şi Danemarca fac frecvent secvenţieri. Marea Britanie a secvenţionat 150.000 de tulpini, respectiv 1 din 20 de cazuri.

Din nefericire, România este la polul opus: nu au fost colectate decât cinci virusuri, ultimul în iunie (şi secvenţa pusă în baza de date universală abia în noiembrie). Din aceste date vedem, empiric, că mutaţii punctuale apar destul de rar: în medie, câte una-două lunar, în fiecare ramură a arborelui genealogic. El poate fi consultat pe platforma GISAID – o iniţiativă ştiinţifică globală care oferă acces deschis la datele genomice ale noului coronavirus. Aici se găsesc secvenţele complete şi celelalte date aferente fiecărei variante.

Printre multele variante nou descrise în septembrie se numără şi cea numită B.1.1.7, izolată în Kent (sud-estul Angliei) – o zonă foarte afluentă, ai cărei locuitori circulă mult, intern şi internaţional. Stârneşte aceste zile mare interes, chiar panică, atât administrativ, cât şi în publicul larg.

Ştim unde a fost descoperită noua variantă, dar nu unde ar fi apărut şi cine ar fi fost acel pacient. Este foarte probabil să nu aflăm niciodată, tot aşa precum nu vom şti cine a fost prima persoană infectată cu noul coronavirus. Este posibil să fi apărut în Marea Britanie, dar la fel de bine se poate să fi fost importată dintr-o ţară care nu supraveghează destul circulaţia variantelor virale.

Dr. Octavian Voiculescu, cercetător român la Universitatea Cambridge, Marea Britanie

Smart Living: Virusul SARS-CoV-2 a suferit sute de mutaţii de la începutul pandemiei, dar niciuna de o importanţă atât de mare precum pare cea din Marea Britanie. Prin ce se distinge noua tulpină de coronavirus?

Dr. Octavian Voiculescu: La momentul descrierii, era una dintre multele variante nou apărute. Are particularitatea că are 17 modificări în regiunile codante pentru proteine, dintre care 8 în cea a proteinei spike (S) prin care virusul se leagă de receptorii ACE2 umani. Este neobişnuit şi ipoteza cea mai bună este că ar fi apărut la o persoană imunocompromisă (n.r. - cu imunitate redusă), la care virusul a putut să se multiplice pe o perioadă îndelungată şi să acumuleze mutaţii.

Mai important este dacă aceste mutaţii schimbă proprietăţile virusului – contagiozitatea, susceptibilitatea la vaccinurile propuse şi disponibile acum sau în viitorul apropiat, severitatea bolii cauzate, mortalitatea. Din secvenţa genomului nu se pot prevedea cu certitudine aceste lucruri. Computaţional şi fără alte informaţii, mutaţiile nu păreau de natură să schimbe esenţial proteina spike, încât să bănuim că răspunsul imunitar antrenat de vaccinurile propuse să nu răspundă satisfăcător şi la noua variantă.

Între timp, frecvenţa variantei B.1.1.7 a crescut rapid: de la un caz izolat identificat pe 20 septembrie, a devenit prezentă în Marea Britanie într-un sfert din cazurile de la mijlocul lui noiembrie; în prima săptămână din decembrie, este văzută la jumătatea infectaţilor.

Smart Living: Cât de periculoasă este această variantă?

Dr. Octavian Voiculescu: Răspunsul depinde de câteva necunoscute, aflate sub investigaţie. Una dintre mutaţiile din constelaţia de 17 modificări care definesc B.1.1.7 este prezentă şi la o variantă virală apărută independent, în Africa de Sud, cunoscută de puţin mai multă vreme. Date preliminare, încă nepublicate, sugerează că mutaţia punctuală, care schimbă un aminoacid din proteina spike, ar lega virusul mai puternic de receptorul ACE2 şi l-ar face mai infecţios. Nu e un rezultat recunoscut universal şi nu se poate spune dacă substituţia identică, dar combinată cu celelalte 16 modificări din B.1.1.7 ar avea acelaşi efect. La acest moment, este o ipoteză plauzibilă care va fi testată. Probabil că date solide vor fi disponibile în câteva luni.
adevarul.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus