Stiri de ultima ora

Groapa Marianelor găzduiește comunități bogate de bacterii

Groapa Marianelor găzduiește comunități bogate de bacterii
Stiinta-sanatate
În ciuda faptului că este cel mai adânc loc de pe suprafața Pământului și presiunea este de aproape 1.100 de ori mai mare decât la nivelul mării, Groapa Marianelor adăpostește o comunitate foarte activă de bacterii, arată studiul unei echipe internaționale de cercetători.

Acest tip de gropi sunt zone cu mari concentrații de activitate microbială pentru că primesc un flux foarte mare de materie organică, fie că este vorba de viețuitoare moarte, alge sau alți microbi, toate aceste lucruri coboară de pe zonele din jur care sunt mai înălțate.

Una dintre metodele echipei de a vedea dacă există viață microbială a fost măsurarea distribuției oxigenului din sedimentele gropii, acesta fiind un indiciu pentru prezența microbilor.Este extrem de dificil să faci asemenea măsurători la adâncimi mari, dar este necesar pentru a obține date despre activitatea bacterială.

„Dacă luăm mostre de pe fund pentru a le investiga în laborator, multe dintre organismele care s-au adaptat pentru un mod de viață în condiții extreme vor muri datorită schimbărilor de temperatură și presiune. Atunci, am construit instrumente care pot automat să facă măsurători de rutină direct pe fundul oceanului, în presiunea extremă a Gropii Marianelor”, spune Ronnie Glud, profesor de la Centrul Nordic pentru Evoluția Pământului de la Universitatea Southern Denmark.

Citește și  Microbii din atmosferă influențează formarea norilor

„Am făcut și materiale video de pe fundul Gropii Marianelor și ele confirmă că sunt foarte puține vietăți mai mari la acele adâncimi. În schimb, descoperim o lume dominată de microbi care sunt adaptați pentru a funcționa eficient în condiții extrem de neospitaliere pentru majoritatea organismelor mai dezvoltate”, a mai precizat Ronnie Glud.

Expediția din Groapa Marianelor a avut loc în 2010. De atunci, echipa de cercetători a trimis robotul subacvatic pe fundul Gropii Japoniei, care are o adâncime de aproape 9 kilometri și în anul acesta ei plănuiesc să exploreze și al doilea cel mai adânc punct de pe planetă, care are 10,8 kilometri adâncime, Groapa Kermadec-Tonga, din Pacific, lângă insula Fiji.

„Gropile de mare adâncime sunt unele dintre ultimele pete albe de pe harta lumii. Știm foarte puține despre ce se întâmplă acolo și care este impactul pe care îl au aceste locuri asupra ciclului global de carbon și asupra reglării climatice. Mai mult, suntem foarte interesați în descrierea și înțelegerea comunităților de bacterii unice care trăiesc în aceste medii excepționale. Datele din mai multe gropi de mare adâncime ne vor permite să aflăm cum sunt condițiile generale la adâncimi extreme, dar și condițiile specifice pentru fiecare groapă în parte. Asta va contribui la înțelegerea noastră generală a Pământului și dezvoltarea sa”, spune Ronnie Glud.
scienceworld.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus