Stiri de ultima ora

Ghid pentru muşcătura de căpuşe. Ce avem de făcut, pas cu pas

Ghid pentru muşcătura de căpuşe. Ce avem de făcut, pas cu pas
Stiinta-sanatate
Căpuşele pot transmite boli foarte grave la oameni, dar riscul de a ne infecta după muşcătura de căpuşe nu sunt atât de mari. Cu o extragere corectă şi cu un tratament preventiv administrat la timp, nu este cazul să ne panicăm. Medicul infecţionist Adrian Marinescu ne explică ce trebuie să facem dacă găsim o căpuşă pe corp.

„Căpuşele produc îmbolnăviri în foarte puţine cazuri. Ele sunt infectate şi transmit boala Lyme în aproximativ 20% din cazuri. Dintre cei 20% care, într-adevăr, fac boala Lyme, între 2% şi 3% fac complicaţii. Într-adevăr, acele cazuri pot fi grave”, spune specialistul.

Nu este cazul să intrăm în panică dacă găsim o căpuşă pe corp, dar trebuie să urmăm câţiva paşi importanţi pentru a preveni îmbolnăvirea. Este important când şi cum extragem căpuşa din piele, dar şi dacă facem corect profilaxia pentru muşcătura de căpuşe, a explicat pentru Smart Living dr. Adrian Marinescu.

Cum arată o căpuşă şi cum se hrăneşte

Sunt peste 850 de specii de căpuşe în lume. În România, au fost identificate aproximativ 30 de specii şi numai câteva dintre ele transmit boli oamenilor. Specia cel mai frecvent întâlnită în ţara noastră este Ixodes ricinus. Iată câteva informaţii utile despre cum arată, unde trăiesc şi cum se hrănesc:

Ce boli se transmit prin muşcătura de căpuşe

Căpuşele pot fi infectate cu diverşi agenţi patogeni pe care îi transmit gazdei în timpul procesului de hrănire. Bolile transmise de căpuşe variază variază în diversele zone geografice de pe glob. În Europa, bolile transmise de căpuşe la oameni sunt:

Lyme, „boala cu o mie de feţe”

Boala Lyme este cunoscută sub acest nume din cauza manifestărilor foarte nespecifice şi foarte diferite de la o persoană la alta. Această boală afectează întregul organism, iar simptomele ei mimează foarte multe afecţiuni, aşa încât este dificil de diagnosticat.

Bacteria care provoacă această boală se numeşte Borrelia burgdorferi, de unde şi celălalt nume sub care mai este cunoscută boala Lyme: borelioză.

În cele mai multe cazuri, boala Lyme are manifestări cutanate şi simptome generale. Specifică acestei afecţiuni este o erupţie pe piele denumită eritem migrator, care se formează nu neapărat pe locul unde a fost muşcătura de căpuşe, ci oriunde pe corp. Putem observa o singură leziune sau mai multe. În primele zile, arată ca o pată roşie, rotundă, de mici dimensiuni, dar în câteva zile-săptămâni, îşi măreşte diametrul şi poate ajunge la mai mult de 30 de centimetri. De cele mai multe ori, eritemul are o decolorare parţială în zona sa centrală şi contur roşu, ca un semn de tras la ţintă.

Cele mai multe cazuri de borelioză pot fi tratate prin administrarea de antibiotice timp de câteva săptămâni. Netratată, boala poate provoca infecţii ale inimii, articulaţiilor şi sistemului nervos.

Encefalita de căpuşe

Este o infecţie rară care afectează creierul şi măduva spinării. Spre deosebire de boala Lyme, encefalita transmisă de căpuşe este provocată de un virus (din familia flavivirusurilor). În România, aceeaşi specie de căpuşe care transmit boala Lyme infectează oamenii cu virusul encefalitei: Ixodes ricinus.

Encefalita transmisă de căpuşe este o boală gravă împotriva căreia nu există un tratament. Este disponibil, însă, un vaccin împotriva ei. Sunt 3 subtipuri ale virusului encefalitei de căpuşe, iar vaccinul este eficient doar împotriva celui european (numit virusul encefalitei de căpuşă de vest). Rata de protecţie după vaccinare este de peste 95%.

Deşi rar, boala poate fi fatală. Formele severe produc complicaţii neurologice pe termen lung - aproximativ una din trei persoane infectate cu virusul encefalitei transmisă de căpuşe va dezvolta asemenea complicaţii.

Este cauzată tot de bacterii din genul Borrelia, dar alte specii decât cea care produce boala Lyme. în Europa, sunt cunoscute cel puţin 6 specii de căpuşe care transmit această boală, iar riscul endemic cel mai mare se află în partea mediteraneană a Peninsulei Iberice şi în Asia Minor (Anatolia), potrivit Centrului European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC) .

Numele bolii este legat de recunoaşterea clinică a bolii în Crimeea, în anul 1944, şi de prima izolare a virusului în Congo, în 1956.

În Bulgaria, este folosit un vaccin derivat din creier inactivat de şoarece, dar nu este disponibil pe scară largă. Potrivit ECDC, eficienţa şi siguranţa lui trebuie reevaluate, la fel ca în cazul imunoglobulinei umane specifice folosită pentru profilaxia postexpunere.
adevarul.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus