Stiri de ultima ora

Dr. Cătălin Cîrstoveanu: „Capacitatea celulelor care luptă cu infecţiile este grav afectată la cei care consumă carbohidraţi“

Dr. Cătălin Cîrstoveanu: „Capacitatea celulelor care luptă cu
infecţiile este grav afectată la cei care consumă carbohidraţi“
Stiinta-sanatate
Pentru că este mai uşor să previi decât să tratezi, într-o perioadă plină de incertitudini privind sănătatea şi după reîntoarcerea în colectivitatre a copiilor, specialiştii recomandă susţinerea sistemului imunitar prin metode specifice.

Sistemul imun este o reţea complexă de celule şi molecule care ne apără de microorganisme şi alte substanţe „străine“ şi ne împiedică să dezvoltăm boli şi infecţii. Supranumită şi „starea de protecţie“ împotriva bolilor infecţioase, are atât o componentă mai puţin specifică sau înnăscută, cât şi o componentă mai specifică sau adaptativă. Despre diferenţa dintre sistemul imunitar al copiilor şi cel al adulţilor şi cum putem întări în mod natural imunitatea celor mici odată cu reintrarea în colectivitate, am vorbit cu medicul Cătălin Cîrstoveanu, şeful secţiei de terapie intensivă nou-născuţi a Spitalului Clinic de Copii „Marie Curie“ din Bucureşti. 

„Adevărul“: Domnule doctor, spuneţi-mi, în primul rând, cum vă protejaţi dumneavoastră în această perioadă? Dr. Cătălin Cîrstoveanu: Suntem conştienţi că o infecţie în masă a personalului medical ar însemna închiderea secţiei. Avem o rată de internare de 110%, toţi pacienţii suferind de afecţiuni critice. Îmi aduc aminte că la începutul pandmeiei am avut o întâlnire cu colegii în care am vorbit despre ce facem şi am stabilit câteva reguli: purtăm mască, mâncăm multe legume şi fructe proaspete, reducem spre zero consumul de carbohidraţi şi luăm câteva suplimente, al căror ajutor este demonstrat ştiinţific – vitaminele C, D, Zinc şi Quercetin. Sunt lucruri simple pe care le facem, dar susţinute de articole ştiinţifice şi de propria experienţă.  

S-a vorbit mult în ultimele luni despre efectele SARS-CoV-2 asupra sănătăţii şi, din datele analizate până acum, noul coronavirus pare să afecteze mai puţin copiii. Ce ar putea sta la baza acestei rezistenţe a copiilor în faţa infecţiei? Întâlnim în secţia noastră în ultima vreme stroke in-utero (n.r. – un accident vascular cerebralcare poate apărea la făt, în uter ), boli cardiace serioase, diabet şi chiar cancer la nou născuţi. Sigur că toate acestea au legătură cu comportamentul mamei în cele nouă luni de sarcină – nutriţia, noxele şi medicaţia au un foarte mare impact. Dar, referindu-mă la populaţia sănătoasă, studiile spun că este vorba de celulele NK (n.r. – celulele Natural Killer), care sunt implicate direct în imunitate. Copiii au mai multe astfel de celule NK în mod nativ. Deci noi, ca adulţi, trebuie să ne preocupăm mai mult de starea imunităţii noastre.

Care sunt categoriile de vârstă cele mai vulnerabile în faţa coronavirusului? Din statisticile mondiale şi din experienţa cu pacienţii, persoanele cel mai expuse sunt cele cu comorbidităţi. Persoanele care fac tratament citostatic, care au diabet, obezitate sau chiar hipertensiune, pentru că imunitatea le este grav afectată. Dintre toţi cei care fac infecţia, sunt foarte puţini cei care au doar SARS-CoV-2, fără alte comorbidităţi.  

Şi pentru că şcoala tocmai a început, cum putem susţine imunitatea  copiilor care intră în colectivitate? printr-o îmbunătăţire a nutriţieişi prin adăugarea unor suplimentele care ne lipsesc în mod nativ din alimentaţie. Vorbim despre compuşi care ne lipsesc în mod cronic şi pe care putem să-i luăm doar în modul acesta, prin suplimentare. Trebuie să consumăm cât mai multă mâncare crudă –legume, fructe şi peşte. Proteina animală se recomandă să fie dintr-o sursă naturală, fără hormoni şi antibiotice, să excludem mezelurile. Apoi, trebuie facute schimbari in obiceiurile copiilor. Din nefericire, copiii petrec foarte mult timp pe computer. Sigur acesteastimulează foarte mult procesele cognitive, dar nu trebuie să uităm că excesul le afectează sănătatea. Ca atare, trebuie să încurajăm copiii să-şi petreacă timpul afară şi să facă sport. Atunci se produce vitamina D3 în mod natural. 

Este important de adăugat că numeroase studii au demonstrat cum capacitatea celulelor care luptă cu infecţiile este grav afectată la cei care consumă carbohidraţi. Sunt procese extraordinare care se întâmplă în leucocite. Pe de altă parte, când avem hiperglicemie, vitamina C nu poate intra în celule. Într-o infecţie, nevoia de vitamina C este enormă. S-au luat leucocitele la rând şi s-a văzut că una e concentraţia în sângele nostru, alta este concentraţia în celula efectivă. Fără vitamina C, această celulă este incompetentă. Apoi, important pentru imunitate este şi somnul. Este esenţial să încurajăm un program de somn, pentru că la miezul nopţii se face un restart al organismului. Uitându-ne la calitatea alimentelor şi comportamentele adoptate, este clar că suntem grav afectaţi la nivel nutriţional. Trebuie să mâncăm extrem de variat.  

Ce putem face în cazul copiilor mofturoşi, care refuză să consume fructe şi legume, pentru a le oferi necesarul zilnic de nutrienţi şi pentru a ne asigura astfel că le susţinem imunitatea? Există diete doar cu carne – mi se pare înfiorător lucrul acesta. Acest tip de comportament poate duce la boli serioase. Oamenii nu văd aceste riscuri, din nefericire. Trebuie să conştientizăm că fără o alimentaţie diversificată, sănătatea copiilor noştri va fi afectată. Academia Americană de Nutriţie a spus că nivelele de vitamina D3, la adult şi copil, sunt extrem de scăzute, calculând câtă vitamina D3 trebuie să adăugăm în alimentaţie pentru a avea nivele serice normale. Şi, pentru că paternul alimentar este prost şi calitatea alimentelor este mult diferită faţă de acum 50 de ani, specialiştii susţin că trebuie să adăugăm zilnic aproape 9.000 de unităţi de vitamina D3. Şi această suplimentare e necesară nu pentru a stimula imunitatea, ci ca să avem o imunitate care funcţionează la nivel normal. Multe academii naţionale de nutriţie au demonstrat că celuăm din legume şi fructe este insuficient. Ca atare, trebuie suplimentat, pentru că prin nutriţie nu aducem suficient acid ascorbic în sângele nostru. Asta fac şi eu, şi toţi colegii mei infecţionişti. Mulţi luăm suplimente cu vitamina C, vitamina D, Zinc, Quercetină şi melatonină. Sunt lucruri esenţiale pentru imunitatea noastră.

Care este diferenţa dintre imunitatea adultului şi cea a copilului? Imunitatea este de două tipuri: înnăscută şi dobândită. Sunt lucruri cu care ne naştem şi lucruri pe care le dobândim pe parcursul vieţii, facem infecţii, facem vaccinuri şi dobândim astfel o anumită imunitate, deci vorbim de imunitatea dobândită. Şi avem şi o imunitate înnăscută. În mod genetic, leucocitele noastre au un anumit comportament faţă de virusuri, bacterii şi paraziţi. Dar acest proces poate fi grav afectat. Celulele Natural Killer sunt în număr mai mare la copii, în mod natural, şi probabil din acest motiv virusul SARS-CoV-2 înregistrează mai puţine îmbolnăviri în rândul copiilor. Dar, anual, avem copii cu infecţii virale de altă natură, au infecţii grave respiratorii. Copiii au aceeaşi imunitare, dar unii se îmbolnăvesc, alţii nu. Trebuie să recunoaştem că nu avem răspunsuri la toate întrebările. Probabil că şi transferul anticorpilor de la părinţi este important. Cert este că începutul şcolii va aduce un val important de infecţii la copii. Ne aşteptăm la umplerea spitalelor. Probabil că ei vor fi trataţi acasă, dar se vor îmbolnăvi mult mai mulţi adulţi. La asta ne aşteptăm, iar profilaxia este cel mai important lucru pe care-l putem face fiecare dintre noi.  

Pe scurt, va rugam sa ne oferiti 3 sfaturi, cele mai importante, pentru părinţii care urmează să îşi trimită copiii în colectivitate

Este important să fie respectate regulile de distanţare fizică, inclusiv de către copii, chiar dacă este mai dificil, să fie purtată masca, să se limiteze la minimum consumul de carbohidraţi, să se administreze suplimente cu vitamina C şi vitamina D3 pentru a restabili nivelurile serice normale.
adevarul.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus