Stiri de ultima ora

RETROSPECTIVE 2013 Guvern: Rezultate economice, agenda externă, schimbări de miniştri, legi asumate

RETROSPECTIVE 2013 Guvern: Rezultate economice, agenda externă, schimbări de miniştri, legi asumate
Politic
Datele economice după trimestrul al treilea reprezintă cele mai vizibile rezultate ale Guvernului în acest an. Astfel, România a avut cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană în acest interval faţă de precedentele trei luni şi de perioada iulie-septembrie 2012, potrivit Eurostat. Cu 1,6%, România este lider în UE, urmată de Letonia (1,2%), Marea Britanie şi Ungaria (ambele cu 0,8%) şi Polonia (0,6%).

Institutul Naţional Statistică a publicat aceleaşi date, adăugând că faţă de perioada similară din 2012 avansul este de 4,1%. În plus, la momentul actual, România are o rată anuală a inflaţiei de 1,8%, cea mai mică după 1989.

Comisia Europeană a rambursat României 7,10 miliarde de euro, care reprezintă 36,96% din alocarea UE 2007-2013. Din aceste fonduri, plăţile intermediare rambursate însumează 4,997 miliarde euro, ceea ce reprezintă 26,01% din alocarea UE 2007-2013. Valoarea declaraţiilor de cheltuieli transmise la Comisia Europeană este de 5,309 miliarde de euro, ceea ce înseamnă o absorbţie curentă de 27,63% din alocarea UE.

În primele nouă luni ale anului 2013, balanţa comercială cu produse agroalimentare a României a înregistrat un excedent de 3,2 milioane de euro. Este pentru prima oară după 1994 când există excedent.

Salariul minim a ajuns la 180 euro, pensia medie lunară la 196 euro şi există un număr de 66.000 de noi locuri de muncă stabile în economie (perioada 1 ianuarie / 30 septembrie 2013), ajungând la peste 100.000 de noi locuri de muncă începând cu mai 2012. Rata şomajului în trimestrul al treilea a fost de 7%, în scădere faţă de trimestrul anterior (7,5%) (metodologie BIM comparabilă la nivel european). Numărul şomerilor a scăzut cu 46.000, ajungând de la 758.000 în trimestrul II la 712.000 în trimestrul III, conform INS.

*** Agenda externă

În planul acţiunilor externe, în 2013, activitatea Guvernului a fost marcată de o serie de întâlniri la nivel înalt ale premierului Victor Ponta cu şefi de stat şi de guvern din ţări care au un rol decisiv în politica internaţională. Prin cele mai însemnate: vizita în Statele Unite ale Americii, cele două întâlniri cu premierul chinez, mai întâi în iulie la Beijing şi apoi în noiembrie la Bucureşti, vizita premierului român la Paris şi Berlin, precum şi în Spania.

* Bucureştiul a fost timp de trei zile, 25-28 noiembrie, cât a durat vizita oficială a premierului chinez, Li Keqiang, gazda negocierilor economice şi politice dintre China şi economiile din Europa Centrală şi de Est. Vizita oficială a premierului chinez, Summitul premierilor din Europa Centrală şi de Est şi China, Forumul Economic desfăşurat în marja reuniunii la nivel înalt au însemnat pentru Bucureşti nu doar discuţii şi negocieri, ci şi semnarea unor documente bilaterale importante. La nivel guvernamental, Victor Ponta şi Li Keqiang au adoptat o Declaraţie comună privind aprofundarea cooperării bilaterale, iar reprezentanţi ai celor două guverne şi ai mediului de afaceri au semnat o serie de memorandumuri de cooperare bilaterală în domeniile energie, sanitar-veterinar, industrial, societăţii informaţionale şi al culturii.

* În perioada 21-23 octombrie, premierul Victor Ponta a efectuat o vizită oficială la Washington, împreună cu miniştrii Energiei, Constantin Niţă, Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, Educaţiei, Remus Pricopie, şi Mediului, Rovana Plumb. Principalele puncte ale vizitei au fost întâlnirile cu preşedintele Băncii Mondiale, Jim Yong Kim, cu vicepreşedintele american Joe Biden, la Casa Albă, cu congresmeni şi cu reprezentanţi ai mai multor companii americane - Exxon Mobil, Chevron, Motorola, IBM şi HP. De asemenea, premierul a avut întâlniri şi în cadrul Congresului cu acei reprezentanţi responsabili de modificarea legislaţiei ce va permite pe viitor includerea României în programul Viza Waiver.

* Pe 26 iunie, premierul Victor Ponta a început aşa-numitul turneu asiatic care a inclus vizite în Azerbaidjan, Kazahstan, Uzbekistan şi China. Vizita în China, efectuată la invitaţia omologului său Li Keqiang, a fost prilejul cu care s-au pus la punct detaliile Forumului de Investiţii şi ale Reuniunii premierilor din Europa Centrală şi de Est-China, desfăşurate în noiembrie la Bucureşti.

* Alte momente reprezentative ale activităţii în plan extern a Guvernului sunt vizita la Paris a premierului Victor Ponta, în februarie, şi cea la Berlin, în iunie. În Franţa, Victor Ponta a semnat cu omologul său francez, Jean-Marc Ayrault, "foaia de parcurs" pentru relansarea Parteneriatului strategic dintre România şi Franţa. Parteneriatul strategic dintre cele două state a fost încheiat în 2008 pentru o perioadă de cinci ani, urmând ca valabilitatea lui să fie extinsă cu perioade succesive de cinci ani. Premierul român a fost primit la Palatul Elysee, de preşedintele Francois Hollande.

* În iunie, Victor Ponta a fost la Berlin la invitaţia cancelarului german, Angela Merkel. În cadrul întrevederii, prim ministru român a dat asigurări că România şi-a recâştigat stabilitatea şi vrea să redevină un partener strategic şi de încredere pentru Germania. Cancelarul Merkel a afirmat că între Germania şi România există un parteneriat strâns şi datorită minorităţii germane de pe teritoriul ţării noastre.

* În iulie, premierul Ponta s-a aflat la Madrid, iar concluziile vizitei au fost exprimate clar de omologul său spaniol Mariano Rajoy: Spania şi România sunt parteneri strategici, iar relaţiile bilaterale vor fi intensificate.

*** Schimbări de miniştri: patru liberali au plecat din Guvern

* În martie, Guvernul Ponta II a înregistrat prima schimbare a unui ministru. Mona Pivniceru, titulara portofoliului de la Justiţie, a fost desemnată de Senat, pe 26 martie, judecător la Curtea Constituţională. Pe 15 aprilie, Robert Cazanciuc a depus jurământul ca ministru al Justiţiei.

* Pe 12 iulie, Relu Fenechiu a fost revocat din funcţia de ministru al Transporturilor. Acesta fusese condamnat cu câteva zile în urmă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul Transformatorul la cinci ani de închisoare cu executare pentru complicitate la abuz în serviciu în formă calificată. Decizia nu e definitivă. Din 26 august, Ramona Mănescu, fost europarlamentar, şi-a început mandatul de ministru al Transporturilor.

* Pe 7 octombrie, ministrul Economiei, Varujan Vosganian, demisionează, după ce solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte privind începerea urmăririi penale împotriva sa a fost respinsă de Senat. Pe 3 septembrie, procurorul general solicitase Senatului şi Preşedinţiei declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de începere a urmăririi penale faţă de Varujan Vosganian şi faţă de fostul ministru al Economiei Adriean Videanu. Cei doi sunt acuzaţi de săvârşirea infracţiunilor de complot şi subminarea economiei naţionale, în legătură cu facilitarea livrărilor de gaze naturale de Romgaz către SC Interagro. Pe 16 octombrie, liberalul Andrei-Dominic Gerea devine noul ministru al Economiei.

* Ministrul Culturii Daniel Barbu a demisionat pe 12 decembrie din funcţia de ministru al Culturii în urma presiunilor publice făcute asupra sa, după ce a declarat că bugetul Programului naţional de prevenire şi control HIV/SIDA este prea mare în comparaţie cu cel destinat organizării festivalurilor culturale. În locul său la Ministerul Culturii a venit liberalul Gigel-Sorinel Ştirbu.

*** Relaţia Guvern - Parlament şi opoziţia parlamentară

Guvernul Victor Ponta şi-a asumat răspunderea pe două legi în 2013, Legea retrocedărilor şi Legea descentralizării, şi s-a confruntat cu mai multe moţiuni simple.

* Legea retrocedărilor a fost asumată în Parlament de Guvernul Ponta II pe 17 aprilie. Conform Guvernului, actul normativ şi-a propus să aducă "o reparaţie istorică pentru cei care au avut de suferit în urmă cu aproape 70 de ani, când le-au fost confiscate proprietăţile de către regimul politic de atunci". Spre sfârşitul anului, la 20 noiembrie, Guvernul Ponta II şi-a asumat răspunderea în faţa Parlamentului pe Legea descentralizării, în absenţa parlamentarilor PDL. Scopul actului normativ: întărirea administraţiei locale.

* PDL a iniţiat prima moţiune simplă la 26 februarie, în Camera Deputaţilor, pe tema situaţiei de la combinatul Oltchim Râmnicu Vâlcea, cu titlul "Guvernul Ponta - fabrică de şomeri". Opoziţia a cerut Guvernului să-şi asume criza prin care trece societatea cu capital de stat, în timp ce ministrul Economiei de la acea vreme, Varujan Vosganian, i-a acuzat pe democrat-liberali că atunci când au fost la guvernare nu au respectat planul de privatizare a combinatului. La 6 martie 2013, plenul Camerei Deputaţilor a respins moţiunea simplă, cu 189 voturi împotrivă, 78 de voturi pentru şi 18 abţineri.

Deputaţii PP-DD au depus, la rândul lor, pe 11 martie, moţiunea simplă cu titlul "Politica antieuropeană sau cum poate trăi USL fără Schengen", semnată de 100 de parlamentari, dintre care 55 de la PDL. Iniţiatorii au solicitat demisia ministrului de Externe, Titus Corlăţean, în contextul unor declaraţii ale sale cu privire la spaţiul Schengen. La 19 martie, moţiunea a fost respinsă de plenul Camerei Deputaţilor, cu 79 voturi "pentru", 226 "împotrivă" şi 16 abţineri.

PDL revine la 27 martie cu o noua moţiune simplă, având ca temă finanţarea lucrărilor de extindere a reţelei Metrorex - "Salvaţi metroul bucureştean!". La 3 aprilie, moţiunea a fost respinsă în plenul Camerei Deputaţilor, cu 211 voturi împotrivă, 71 de voturi pentru şi 11 abţineri.

Şirul moţiunilor iniţiate de democrat-liberali a continuat la 23 aprilie, când grupul PDL a depus la Camera Deputaţilor textul "Companiile de stat sub guvernarea USL: management privat sau cumetrie de partid?". Guvernul USL a fost acuzat că "a creat în companiile de stat noi locuri de muncă pentru politruci şi clientelă politică, condamnând economia românească la degradare, insolvenţe şi falimente". La 8 mai, moţiunea a fost respinsă de plenul Camerei, cu 225 de voturi contra, 31 de voturi pentru şi 41 abţineri.

La 27 mai, PP-DD a depus la Camera Deputaţilor moţiunea simplă privind problemele mineritului din Valea Jiului, intitulată "Scăpaţi mineritul din Valea Jiului de norocul rău al conducerii bicefale Vosganian-Niţă". Documentul a fost semnat de 73 de deputaţi ai PP-DD şi PDL. Moţiunea a fost respinsă la 29 mai, cu 67 voturi "pentru", 218 "împotrivă" şi nouă abţineri.

PP-DD şi PDL au iniţiat pe 15 octombrie moţiunea simplă "Opriţi instituţionalizarea inchiziţiei audiovizualului şi manipularea democraţiei". Aleşii care au semnat demersul au cerut ca un ministru care a avizat noul Cod al insolvenţei să le dea explicaţii pe această temă. La 22 octombrie, moţiunea a fost respinsă cu 65 de voturi pentru, 234 împotrivă şi 21 de abţineri.

La iniţiativa PDL, pe 22 octombrie, deputaţii democrat-liberali şi cei ai PP-DD au depus în plenul Camerei Deputaţilor moţiunea simplă "CFR Marfă - cronica unei alte privatizări eşuate" cerând şi demisia ministrului Transporturilor, Ramona Mănescu. Moţiunea a fost respinsă la 29 octombrie 2013, cu 224 de voturi împotrivă, 50 pentru şi 19 abţineri.

Un alt demers comun al Opoziţie având ca ţintă Guvernul s-a înregistrat la 19 noiembrie, când, în baza semnăturilor a 72 de deputaţi ai PDL şi PP-DD, la Camera Deputaţilor a fost depusă moţiunea simplă "Taxarea până la capăt. USL te vrea sărac".

Semnatarii au cerut în textul moţiunii "retragerea imediată a proiectului de buget pe anul 2014, stoparea furtului din banul public şi transparentizarea tuturor cheltuielilor şi veniturilor bugetelor centrale şi locale". Moţiunea a fost respinsă de Camera Deputaţilor la 28 noiembrie, cu 55 de voturi pentru, 210 împotrivă şi zece abţineri.

Parlamentarii PDL şi PP-DD au mai depus, la 28 noiembrie, o nouă moţiune simplă, intitulată "Descentralizarea USL, feudalizarea României". Iniţiatorii au arătat că proiectul descentralizării trebuia să treacă prin mai multe etape obligatorii şi printr-o pregătire corespunzătoare, realizată cu specialiştii din mediul academic, cu reprezentanţii asociaţiilor comunale, municipale şi judeţene şi cu participarea societăţii civile. La 10 decembrie, moţiunea simplă a fost respinsă ci 253 de voturi împotrivă, 61 pentru şi două abţineri.

*** Două bugete adoptate într-un an

Cabinetul Victor Ponta II a elaborat şi aprobat în 2013 două proiecte de buget public, cel pentru anul în curs şi bugetul pentru anul 2014.

La 23 ianuarie, Guvernul a adoptat proiectul bugetului pentru 2013, fundamentat pe un PIB de 623,314 miliarde lei, o creştere economică cu 1,6% faţă de 2012, o inflaţie medie anuală de 4,3%, un curs mediu de 4,5 lei/euro şi un deficit bugetar de 2,1% din PIB, respectiv de 13,394 miliarde de lei. Proiectul Legii bugetului de stat a fost adoptat pe 7 februarie de plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului. PDL a contestat legea bugetului la Curtea Constituţională, care pe 13 februarie a respins sesizarea. Legea bugetului de stat pe anul 2013 şi decretul de promulgare a ei, semnat de preşedintele Traian Băsescu, au fost publicate pe 22 februarie în Monitorul Oficial.

*Bugetul public, rectificat de două ori în 2013

Guvernul a aprobat pe 30 iulie prima rectificare bugetară pe anul în curs, după un acord cu partenerii internaţionali. Opt ministere (Sănătate, Dezvoltare, Justiţie, Interne, Apărare, Externe, Mediu, Public) şi două servicii de informaţii (SRI şi SIE) au primit cei mai mulţi bani la rectificarea bugetară, în timp ce bugetele pentru şapte ministere (Muncii, Transporturilor,Educaţiei, Finanţelor Publice, Agriculturii, Fondurilor Europene, Tineretului şi Sportului) şi ale altor două instituţii publice (SGG şi ANSVSA) au fost diminuate, a informat atunci Ministerul Finanţelor Publice.

Executivul a operat cea de-a doua rectificare bugetară pe 30 octombrie. Proiectul de rectificare a bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat cuprindea o reducere a veniturilor bugetare cu 2,9 miliarde de lei şi o diminuare a cheltuielilor cu 1,635 miliarde de lei, pe fondul unei creşteri economice de 2,2%, respectiv un avans al PIB de la 623,3 miliarde lei la 625,6 miliarde lei.
www.agerpres.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus