Stiri de ultima ora

Ministerul Transporturilor a schimbat în ultimii opt ani cinci directori la drumuri, însă România rămâne tot pe ultimul loc la infrastructură

Ministerul Transporturilor a schimbat în ultimii opt ani cinci directori la drumuri, însă România rămâne tot pe ultimul loc la infrastructură
Politic
Cătă­lin Homor, noul şef al CNADNR, este inginer constructor şi a pus bazele investiţiilor din fonduri externe ca director general la Metrorex.

Cinci directori generali ai Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) au avut pe mână între 2008 şi 2015 peste 13 miliarde de euro buget de construit şi întreţinut infrastructura rutieră a României, însă din cei peste 2.000 km pe care i-ar fi putut construi au realizat numai puţin peste 400 km.

Şi dacă până la finalul anului CNADNR nu deschide lotul doi al au­tostrăzii Timişoara-Lugoj, care a depăşit 90% luna trecută care are 25 km la care se adaugă alţi 10 km construiţi, dar care nu au putut fi daţi în folosinţă din cauza lipsei unui acces, România ar putea încheia acest an cu mai puţini kilometri de autostradă decât avea în 2014.

Ieri Dan Costescu, noul ministru al transporturilor din guvernul condus de Dacian Cioloş, l-a demis pe Narcis Neaga de la conducerea CNADNR după ce Corpul de Control al Gu­vernului a depistat mai multe nereguli în com­pania de drumuri, iar Direcţia Naţio­nală Anticorupţie (DNA) a dema­rat propria anchetă. În locul său a fost numit Cătălin Homor, care până în pre­zent era director general al Metrorex.

„Cătălin Homor este inginer constructor. El a pus bazele investiţiilor din fonduri externe la Metrorex. Pentru acest lucru i s-a acordat încredere şi de aceea trece pe nivelul următor. Am semnat deja ordinul în acest sens şi urmează în CNADNR o perioadă în care se vor întâmpla multe lucruri, chiar începând de astăzi - va demara opera­ţiunea de selectare a noului manage­ment, atât a directorului general, cât şi a consiliului de administraţie“, a spus ministrul transporturilor.

Din cei cinci directori care au condus CNADNR în ultimii opt ani, patru au fost schimbaţi din funcţie prin demitere.

Doar Daniela Drăghia a demisionat în mai 2012, însă din luna martie a acelui an erau zvonuri potrivit cărora premierul de atunci ar fi cerut ministrului transporturilor să o demită. În tot acest interval, CNADNR, care are la dispoziţie 1,5-2 miliarde de euro anual, a rămas o companie de stat nerestructurată, netransparentă, fără rezultate şi fără să dea socoteală pentru banii cheltuiţi degeaba în fiecare an.

În acest context, noul ministru al transporturilor spune că „Noua echipă de conducere coordonată de Cătălin Homor are misiunea de a debloca situaţiile actuale şi de a restarta compania. Suntem într-un an dificil, an în care începe un nou exerciţiu structural şi compania va trebui să fie foarte eficientă în aceste direcţii“. Totodată, ministrul spune că va urma imediat o perioadă de transparentizare a companiei. „Fiecare persoană interesată va putea să vadă cât mai multe informaţii despre proiectele CNADNR, despre modul în care sunt cheltuiţi banii CNADNR, companiile care câştigă contractele şi toate aspectele de interes pentru societatea civilă“.

Ce spune „pe scurt“ raportul Corpului de Control al Guvernului

- CNADNR a renunţat nejustificat la aplicarea a două penalităţi în valoare cumulată de 4,2 milioane de lei pentru  Lotul 3 al autostrăzii Orăştie-Sibiu dintre Sălişte şi Cunţa, respectiv la perceperea de penalităţi pentru neîndeplinirea tuturor punctelor de referinţă dând antreprenorului un avantaj major în cazul ajungerii la arbitraj a disputelor pe tema întârzierilor înregistrate. Constructor este compania italiană Salini Impregilo.

- Este lipsită de fundament real declaraţia că „pentru alegerea traseului e responsabil cel care a făcut studiul de fezabilitate“ cu privire la Studiul de fezabilitate pentru lotul 3 al autostrăzii Orăştie - Sibiu, unde un tronson de câteva sute de metri a trebuit demolat. În cadrul studiului de fezabilitate se menţionează clar existenţa unor zone cu alunecări de teren şi "se recomandă alocarea unui anumit buget pentru investigaţii geotehnice suplimentare".

- Narcis Neaga nu a luat nicio măsură legală precum plângere penală sau sancţiuni disciplinare împotriva angajaţilor vinovaţi de fraudarea sistemului de taxare şi monitorizare a traficului şi taxarea necorespunzătoare a autovehiculetor de marfă cu masa totată mai mare de 12 tone. Angajaţii de la podurile de trecere de la Giurgiu şi Giurgeni încasau taxa fără a o înregistra în sistem iar banii nu ajungeau la stat, ci în buzunarele lor. Prin Raportul de cercetare disciplinară nr. DG/199/14.03.2014, conducerea CNADNR nu a pus în aplicare, în termenul prevăzut de lege, măsurile de sancţionare disciplinară propuse de către Comisia de cercetare pentru salariaţii Agenţiei de Control şi Încasare Giurgiu şi Giurgeni depistaţi cu nereguli grave în activitate, raportul fiind ţinut la mapa directorului general.

- În anul 2014 Rezultatul brut preconizat în buget a fost de 233,2 mil. lei, iar profitul realizat a fost de 523,3 mil. lei, procentul de indeplinire al acestui indicator bugetar a fost de 224,41%.

- În fiecare an din perioada controlată (01.01.2013 - 30.06.2015) s-au înregistrat depăşiri ale cheltuielilor cu salariile: în anul 2013 - 108,67%, în anul 2014 - 116,52%, la 30.06.2015 - 116,52%.

- Indicatorul câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielitor de natură salarială, a fost preconizat la valoarea de 2.577,41 lei şi realizat la valoarea de 2.998,56 lei, având un grad de îndeplinire de 116,34%, în timp ce productivitatea muncii în unităti valorice pe total personal mediu (mii lei/persoană) a fost preconizată la valoarea de 1.147,84 şi realizat la valoarea de 657,46, având un grad de îndeplinire de 57,28%.
www.zf.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus