Stiri de ultima ora

Cele zece masuri urgente pe care vrea sa le ia Stelian Ion, propus ministru al Justitiei: Desfiintarea Sectiei Speciale, DNA-ul padurilor si schimbarea procedurii de numire a sefilor marilor parchete

Cele zece masuri urgente pe care vrea sa le ia Stelian Ion, propus ministru al Justitiei: Desfiintarea Sectiei Speciale, DNA-ul padurilor si schimbarea procedurii de numire a sefilor marilor parchete
Politic
Desfiintarea Sectiei Speciale, eliminarea schemei de pensionare anticipata a magistratilor, intarirea luptei impotriva coruptiei si a infractionalitatii organizate, reorganizarea Inspectiei Judiciare, modificarea procedurii de desemnare a conducerilor Parchetului General de pe langa ICCJ, DNA si infiintarea DNA-ului padurilor, sunt doar o parte din masurile pe termen scurt care vizeaza Justitia, potrivit Programului de guvernare 2020-2024, semnat de PNL , USR -PLUS si UDMR ."Justitia ocupa un loc central in programul de guvernare, deoarece stagnarea si regresele ultimilor ani reclama o reforma profunda, care sa raspunda atat necesitatii de optimizare a activitatii tuturor entitatilor implicate, ce nu mai poate fi amanata, cat si urgentei de garantare a independentei sistemului judiciar si de relansare a luptei anticoruptie, pana in punctul in care alinierea la standardele europene va deveni ireversibila," se arata la capitolul Justitie.Pentru ocuparea functiei de ministru al Justitiei, este propus Stelian Ion (USR-PLUS).Sunt 10 obiective pe termen scurt. Masurile, la finalul articolului.1. Sustinem desfiintarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie.2. Renuntarea la cresterea numarului de judecatori din completurile de apel si contestatie.3. Eliminarea schemei de pensionare anticipata a magistratilor.4. Intarirea luptei impotriva coruptiei si a infractionalitatii organizate.5. Reorganizarea Inspectiei Judiciare, inspectorul-sef a dobandit in mod nejustificat o serie de competente discretionare.6. Modificarea procedurii de desemnare a conducerilor Parchetului General de pe langa ICCJ, DNA si DIICOT prin diminuarea factorului politic si cresterea rolului CSM.7. Infiintarea DNA-ului padurilor.8. Trecerea politiei judiciare in subordinea parchetelor.9. Consolidarea independentei justitiei, prin modificarea Legilor Justitiei.10. Simplificarea achitarii taxelor judiciare de timbru.Programul de guvernare1. Sustinem desfiintarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie.In pofida criticilor constante din partea organismelor internationale, legislatia din domeniul justitiei prevede la acest moment existenta Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, cuprinzand procurori competenti sa judece orice tip de infractiuni savarsite de catre magistrati, de la o vatamare din culpa in cadrul unui accident auto si pana la infractiuni de coruptie. Infiintarea unei structuri specializate, avand o competenta care se raporteaza la calitatea persoanelor si nu la natura faptelor, este nejustificata si lezeaza prestigiul profesiei de magistrat, prin inducerea ideii ca fenomenul criminalitatii ar fi larg raspandit in aceasta categorie profesionala.Un astfel de corp reprezinta de asemenea un mijloc de intimidare a magistratilor si un mod de izolare a acestora in raport cu cetatenii obisnuiti. Urmarirea penala a unui caz de furt trebuie sa se desfasoare la fel, indiferent daca suspectul este un magistrat sau orice alt cetatean. Un alt risc major este acela ca aceasta sectie speciala sa poate prelua de la Directia Nationala Anticoruptie orice dosar de coruptie la nivel inalt in care este cercetat cel putin un magistrat. De asemenea, este problematica si situatia procurorilor care lucreaza in cadrul acestei sectii, pe care nu ar putea sa ii ancheteze decat colegii lor de sectie, putandu-se genera astfel o imunitate de facto a membrilor acestei sectii.Nu in ultimul rand, activitatea desfasurata pana in prezent n-a facut decat sa alimenteze suspiciunile privind exercitarea unor presiuni politice asupra judecatorilor si procurorilor, de natura sa le afecteze independenta. Analizand situatia Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie si actionand in spiritul referendumului asupra justitiei desfasurat la initiativa Presedintelui Romaniei, Ministerul justitiei va elabora si depune in cel mai scut timp un proiect de lege privind desfiintarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie.

2. Renuntarea la cresterea numarului de judecatori din completurile de apel si contestatie.Este o urgenta majora, avand in vedere pericolul real de blocaje in instante care ar putea fi generat daca modificarea numarului de judecatori din aceste completuri ar intra in vigoare la 01.01.2021.3. O alta urgenta este aceea a eliminarii schemei de pensionare anticipata a magistratilor.La data de 1 ianuarie 2022 urmeaza sa intre in vigoare prevederile legale care vor permite judecatorilor, procurorilor, magistratilor asistenti de la Curtea Constitutionala si Inalta Curte de Casatie si Justitie, precum si personalului asimilat acestora, sa se pensioneze la implinirea varstei de 60 de ani sau chiar mai devreme, daca au o vechime de cel putin 25 de ani, ori cuprinsa intre 20 si 25 de ani, cu aplicarea unor reduceri minimale.In lipsa unei interventii legislative urgente aceste masuri risca sa cauzeze o scadere severa a efectivului magistratilor, in special a celor mai experimentati dintre acestia, ce activeaza la instantele si parchetele superioare, ceea ce va putea afecta calitatea actului de justitie.4. Intarirea luptei impotriva coruptiei si a infractionalitatii organizate.Luarea unor atributii DNA referitoare la coruptia din justitie, o serie de decizii CCR neurmate de adaptarea adecvata a legislatiei au condus la o incetinire a activitatii DNA. Este necesara o refacere a competentelor DNA cu privire la coruptia din justitie. De asemenea, este necesara asigurarea suportului logistic si uman: mijloace tehnice pentru interceptari, suplimentarea schemei de personal (ofiteri de politie, procurori, personal auxiliar) atat pentru DNA cat si pentru DIICOT.5. Prin reorganizarea Inspectiei Judiciare, inspectorul-sef a dobandit in mod nejustificat o serie de competente discretionare.Pe langa faptul ca a devenit ordonator principal de credite si unic titular al actiunii disciplinare, acesta desemneaza inspectorul-sef adjunct si directorii de directii, controland astfel selectia inspectorilor judiciari, conduce si organizeaza activitatea institutiei, aproba regulamentul continand normele pentru efectuarea lucrarilor de inspectie, iar procedura prin care poate fi revocat din functie a fost ingreunata considerabil.Aceste masuri impieteaza asupra impartialitatii inspectorilor judiciari si a profesionalismului activitatii Inspectiei Judiciare, cu consecinta punerii in pericol a independentei Justitiei. In perioada imediat urmatoare avem in vedere o reforma a Inspectiei Judiciare astfel incat aceasta institutie sa ofere garantii sporite de independenta si impartialitate.6. Interferenta politica, in mod special din partea ministrului justitiei, in procesul de desemnare sau de revocare a conducerii principalelor structuri de parchet din Romania a dus in ultimii ani la numeroase dispute, de la acuzarea procurorilor ca actioneaza exclusiv impotriva politicienilor dintr-o anumita tabara si pana la demiterea sefilor de parchete inainte de expirarea mandatelor acestora.De aceea, avem in vedere modificarea procedurii de desemnare a conducerilor Parchetului General de pe langa ICCJ, DNA si DIICOT prin diminuarea factorului politic si cresterea rolului CSM in aceasta procedura, ministrul justitiei facand propunerea de numire in functie in urma unei proceduri transparente si obiective de selectie a candidatilor, validarea rezultatelor concursului urmand a se realiza printr-un aviz conform al Sectiei pentru procurori din cadrul CSM, iar numirea in functie va reveni Presedintelui. Demiterea conducerii acestor structuri va fi bazata pe o procedura similara, ce poate fi initiata si de catre sectia de procurori a CSM.7. Pentru obtinerea unor rezultate mai bune pe linia luptei impotriva infractionalitatii de mediu, in special a taierilor ilegale de paduri, avem in vedere fie infiintarea unei structuri specializate in cadrul Parchetului General care sa investigheze acest tip de infractiuni, fie crearea unor structuri specializate in cadrul parchetelor.8. O justitie eficienta in domeniul penal presupune colaborarea foarte buna dintre procuror si politist, fara niciun fel de imixtiuni. In activitatea sa de organ de cercetare penala politistul trebuie sa aiba o singura linie de subordonare, si anume subordonarea fata de procuror.De aceea, avem in vedere promovarea celei mai potrivite solutii legislative pentru trecerea politiei judiciare in subordinea parchetelor, inclusiv din punct de vedere administrativ, astfel incat aceasta masura sa sprijine activitatea de cercetare penala a parchetelor, fara a afecta celelalte categorii de activitati desfasurate de politisti.9.Consolidarea independentei justitiei.Imbunatatirea actului de justitie/Eliminarea practicilor neunitare Ministerul Justitiei a elaborat in cursul anului 2020 urmatoarele proiectele de lege care vor ramane puse in dezbatere publica pana cel tarziu la finalul lunii martie 2021:* proiectul de Lege privind statutul magistratilor din Romania;* proiectul de Lege privind organizarea judiciara;* proiectul de Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii.Actele normative actuale au suferit, de la adoptare pana in prezent, numeroase modificari si completari care, fie au creat disfunctionalitati ale sistemului, fie neclaritati in aspecte esentiale care privesc sistemul judiciar, respectiv cu privire la statutul si cariera magistratilor. De asemenea, in anii 2018 si 2019, reglementarile au suferit numeroase modificari criticate atat de asociatii ale magistratilor si de societatea civila, cat si de organismele europene pe motiv ca aduc atingere independentei justitiei si ca nu au respectat principiile de transparenta privind adoptarea actelor normative ori nu au fost dezbatute la nivelul sistemului judiciar, intr-un cadru larg ori pentru o perioada suficient de lunga de timp.Urmarim ca variantele finale care vor rezulta in urma dezbaterilor publice si vor fi inaintate Parlamentului spre adoptare sa respecte urmatoarele principii: independenta judecatorilor si procurorilor, primirea in profesie si promovarea in cariera pe criterii meritocratice, functionarea eficienta a instantelor, a CSM, dar si a Ministerului Public, raspunderea efectiva a magistratilor, dar si protectia lor in fata oricaror ingerinte si abuzuri, separatia, echilibrul si cooperarea loiala dintre puterea judecatoreasca si executiv, obligatiile noastre care decurg din rapoartele MCV, GRECO, avizele Comisiei de la Venetia si, mai nou, Mecanismul "Stat de Drept", lansat recent de Comisia Europeana, la care se adauga jurisprudenta recenta a Curtii Europene a Drepturilor Omului (cererea nr. 3594/19 din 5 mai 2020), precum si necesitatea implementarii deciziilor obligatorii ale Curtii.10. Simplificarea achitarii taxelor judiciare de timbru.Pentru ca liberul acces la justitie sa nu sufere nici cea mai neinsemnata ingradire, consideram ca plata taxelor judiciare de timbru trebuie sa fie simpla pentru toti cetatenii, indiferent daca prefera sa o faca la ghiseu sau prin internet.In acest sens, propunem infiintarea de puncte de plata la sediile tuturor instantelor judecatoresti, precum si lansarea unei platforme online si a unei aplicatii pentru telefoanele mobile, care sa elimine inclusiv necesitatea depunerii la dosar a chitantei doveditoare.
www.ziare.com

Articole similare :
comments powered by Disqus