Stiri de ultima ora

Unde sunt femeile din industria de gaming? -

Unde sunt femeile din industria de gaming? -
LifeStyle
Cu toate astea, până de curând nu am avut un eveniment autohton dedicat exclusiv gaming-ului. „Am vrut să facem un eveniment care să promoveze industria asta, jocurile românești și mai ales talentul programatorilor și artiștilor care lucrează la noi”, povestește Ioan Dăescu, de la agenția de PR Dăescu Borțun Olteanu, cea care a pus bazele Bucharest Gaming Week: o săptămână de dezbateri, expoziții de artă și, bineînțeles, competiții la care veneau unii dintre cei mai tari jucători din țară și regiune în jurul cărora se strângeau mii de pasionați. Dar și workshop-uri în studiouri locale, unde liceenii puteau să afle pe bune ce presupune munca din spatele unui joc. „Când eram la liceu, majoritatea celor de vârsta mea ne gândeam aproape numai la distracție. Cei care sunt acum clasa a IX-a știu deja la ce facultate vor merge, ce vor studia, unde vor pleca din țară. Și mare le-a fost mirarea să vadă că jocurile alea pe care le joacă ei sunt create și în România. FIFA, de exemplu, e produs în proporție de 90% de divizia de la noi a Electronic Arts. Foarte mulți dintre liceeni au venit apoi să urmeze programe de internship. Noi asta am urmărit prin aceste vizite: să scoatem în față industria de gaming și să facem cumva ca tinerele talente să nu mai vrea atât de tare să plece din țară, pentru că și la noi se întâmplă chestii tari”, spune Ioan, care adaugă că, pentru ca această industrie să se poate dezvolta și mai mult, e nevoie de cursuri opționale care să poată fi alese de elevi, care în momentul de față nu există.

Programator, artist, game designer, user interface designer, business inteligent specialist, project manager, game tester – acestea sunt doar câteva dintre pozițiile implicate în crearea unui joc, dar puține sunt ocupate momentan de femei. „IT-ul este încă o industrie dominată de bărbați „, îmi spune Ana Pohrib, PeopleOps Manager în cadrul Amber Studios, cel mai important studio de jocuri românesc, care a avut parte de o ascensiune fulminantă și are acum birouri în București, Botoșani, San Francisco, Los Angeles și Guadalajara. „Noi în mod special, dar și alte companii de gaming din România, mergem către fete încă din liceu sau studenție, cu tot felul de programe de awareness, prin care le prezentăm câte oportunități de carieră și creștere există în acest domeniu al gaming-ului. Mă refer aici la rolurile care produc efectiv jocurile, pentru că aici există dezechilibrul balanței femei versus bărbați.” Doar 17% dintre cei implicați în game development la Amber sunt femei, dar numărul lor este în continuă creștere. „Sunt tot felul de lucruri pe care încercăm să le facem pentru comunitatea de femei. Ne-a preocupat dintotdeauna echilibrul acesta. De ce? În momentul când apare o prezență feminină în echipă s-au constat modificări benefice, atât de bună organizare, cât și de idei creative”, explică Ana.

Una dintre cele care contribuie decisiv la crearea noilor jocuri Amber este Roxana Porumbacu, Lead User Interface Artist – adică cea care se ocupă, printre altele, de realizarea interfețelor pentru jocuri. „Eu nu aveam nici o treabă cu chestia asta, eu întotdeauna am vrut să fac modă”, povestește Roxana acum. A studiat arhitectura, dar și-a dat seama că nu vrea să profeseze, așa că verile le petrecea făcând cursuri de modă și internship-uri. A scos și o colecție proprie și a început să facă haine pe comandă, dar pentru că nu avea comenzi decât în perioada verii, a zis să pună stop, să renunțe la programul haotic și să încerce să se angajeze și să vadă cum e să ai un program stabil și un salariu fix. A aplicat pe o poziție de graphic designer la o companie de jocuri și, spre bucuria ei, au și angajat-o: „Am avut noroc că joburile astea sunt destul de asemănătoare – tot în domeniul artistic, cu puțin tehnic, niște logică”.

Nu era însă total străină de domeniu, pentru că îi plăceau jocurile de mică și a crescut citind revista Level și jucând tot ce prindea pe CD-urile care veneau cu ea. Cinci ani mai târziu, s-a angajat la Amber. „Am intrat în industria asta și am fost mirată de câte femei sunt deja și câte domenii diferite există. Majoritatea se gândesc că sunt doar programatori și artiști. Nu, sunt o armată de oameni. În echipa mea suntem cinci fete dintr-o echipă de 10-12 oameni, suntem aproape 50/50. Evident, nu e cazul în toate echipele”, povestește Roxana. „Cred că cel mai mult îmi place challenge-ul de a combina esteticul cu funcționalul, pe care îl aveam și în modă. Să am grijă că arată jocul bine, e intuitiv, că am anticipat cum trebuie ce are nevoie utilizatorul.”

„Mă joc pe calculator de la șapte ani. Până la 18 ani am considerat gaming-ul un job full-time. Din păcate, acum chiar am un job full-time si nu mă pot juca cât mi-aș dori. Totuși, îmi place să scriu recenzii și să fac parelele între jocuri. În materie de jocuri înclin către RPGurile foarte grele, tip Hack and Slash (DS3, BloodBorne, Nioh, DMC, etc.). Dacă vrei să mă vezi cum dau fail, poți să mă urmărești pe Twitch.” Așa sună descrierea Ioanei Sima aka Baabuska, una dintre creatoarele de conținut invitate la Gaming Marathon, un festival online creat de cei de la Bucharest Gaming Week pentru gamerii care nu se mai puteau întâlni ca înainte în număr mare în sălile de jocuri. Ce are în plus este o componentă caritabilă. La prima ediție, cei care urmăreau stream-urile jucătorilor preferați puteau să doneze pentru medicii din linia întâi, iar la următoarele două, pentru digitalizarea destinată copiilor din mediile defavorizate. Baabuska nu este una dintre cele mai populare prezențe de pe Twitch – platforma prin care gamerii pot arăta live cum se joacă – dar are o comunitate fidelă.

Doar la ultima ediție Gaming Marathon a reușit să strângă 4.400 de dolari. Chiar dacă se joacă dintotdeauna, atât de mult încât mama ei a fost la un moment dat îngrijorată că „nu o să facă nimic cu viața ei”, Ioana nu a privit niciodată gaming-ul ca pe o posibilă carieră. A început să lucreze încă de la 16 ani și chiar dacă a terminat Arhitectură, acum are o carieră în marketing. A început să facă stream din întâmplare, pentru a-i arăta unei prietene cum joacă un joc foarte dificil, iar faptul că oamenii interacționau cu ea și îi dădeau indicații i s-a părut amuzant. Stream-urile caritabile le-a început cam tot pe atunci și își amintește amuzată că la un moment dat a zis că, dacă va reuși să strângă 3.000 de dolari pentru acea cauză, va dansa îmbrăcată într-un costum de banană. Suma a fost atinsă, ea s-a ținut de promisiune, iar atunci a fost prima dată când mama ei i-a văzut stream-ul. După, a sunat-o și i-a zis că e foarte mândră de ea. Ioana crede că nu există mai multe gamerițe pentru că le e frică să se afișeze. „Eu înainte să fac stream îmi cream în jocuri personaje băieți cu nume de băieți și nu vorbeam, ca să nu se știe că sunt femeie. Pentru că de fiecare dată când jucam un joc online mi se spunea «Ce bine joci.» După care urma, invariabil: «Pentru o femeie.»
elle.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus