Stiri de ultima ora

Medicamentul: de la alinare la una dintre cele mai profitabile industrii din lume

Medicamentul: de la alinare la una dintre cele mai profitabile industrii din lume
IT & Media
Ritualurile de însănătoşire erau săvârşite de şamani, vraci sau sacerdoţi. Egiptenii foloseau formule magice pentru a face leacurile mai eficiente. Multe dintre străvechile reţete egiptene au trecut în farmacopeea grecească antică şi apoi în cea medievală europeană.

Cele mai vechi tratate medicale indiene au în centru filozofia ayurvedică, conform căreia starea de sănătate există atunci când energiile trupului sunt în echilibru.

În China, pe lângă preparatele farmaceutice, maeştrii foloseau acupunctura. Tehnica imunizării este de origine chinezească. În secolul al X-lea, se practica vaccinarea antivariolică (inocularea virusului din pustula variolică în nara bolnavului).

Perioada ştiinţifică

Studiul în domeniul farmaceutic este aprofundat într-o direcţie ştiinţifică, între anul 1000 î.e.n. şi  900 e.n, de Hipocrate (părintele medicinei), de medicul farmacist Claudius Galenus şi de Dioscoride (părintele fitoterapiei). În Grecia antică, apare şi primul tratat de etică medicală. Tot aici, s-au pus bazele teoriei umorale conform căreia sănătatea este amestecul proporţional a patru umori: sânge, bila neagră, bila galbenă şi flegma.

Alchimiştii arabi au fost pionierii preparării medicamentelor prin tehnica distilării şi sublimării. De altfel, prima farmacie publică apare în 754 la Bagdad. În Europa, prima farmacie s-a deschis la Trier, în Germania, în 1241. În România, prima farmacie a fost atestată documentar în 1494, la Sibiu, unde există un muzeu dedicat istoriei acestei ştiinţe.

Insulina, o descoperire românească furată

În 1916, Nicolae Paulescu a izolat substanţa pe care a numit-o pancreină (azi considerată a fi insulină), injectând extractul său în vena jugulară a unor câini diabetici şi observând că glicemia lor patologică a revenit temporar la normal.

Savantul român şi-a definitivat cercetările şi le-a prezentat, în premieră, în sesiunea din data de 23 iulie 1921 a Societăţii de Biologie. Concomitent, în intervalul iulie-august 1921, a publicat patru articole despre separarea unui principiu activ antidiabetic din pancreas, pe care îl denumeşte pancreină.

În 1922, un ortoped canadian, ajutat de un student la medicină, au publicat descoperirea unei substanţe active în regularea glicemiei, pe care au intitulat-o insulină. Fred Grant Banting şi Charles Herbert Best, din Toronto (Canada), au prezentat, practic, aceeaşi substanţă pe care o patentase Nicolae Paulescu în România cu peste un an mai devreme. În 1923, comitetul pentru acordarea Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină îi recompensează pe Frederick G. Banting şi John Macleod pentru demonstrarea primului tratament eficace pentru diabet la om.

În 1928, Alexander Fleming a descoperit primul antibiotic, penicilina. În 1928, Alexander Fleming a descoperit primul antibiotic, penicilina. Totuşi savantul roman Victor Babeş a anticipat încă din 1885 efectele terapeutice pe care le poate avea mucegaiul Penicillium împotriva bacteriilor şi virusurilor. În 1947, Waksman descoperă streptomicina.

Industria farmaceutică

Industria farmaceutică a debutat în Germania şi apoi în Elveţia, la sfârşitul secolului al XIX-lea; ea s-a născut din industria chimică şi, în particular, din cea a coloranţilor. Astfel, fabrica de produse chimice (coloranţi) Bayer, din Germania, inaugura în 1897 prepararea de medicamente industriale. Acidul acetilsalicilic a fost comercializat în anul 1899 sub numele de „Aspirine”.

În Elveţia, au dobândit renume trei mari fabrici de medicamente: Ciba (1850), E. Sandoz (1886) şi Hoffman-La Roche (1896). În SUA, primele mari fabrici de medicamente devin: Pfizer & Co (1849), A. P. Sharp şi L. Dohme (1860) şi Medicamenta Vera-Park Davis & Co. (1862).

Americanii au denumit  secolul al XX-lea „epoca medicamentului”: antibioticele descoperite, corticoizii, sulfamidele, medicamentele antihypertensive, antihistaminicele, antidiabeticele etc au contribuit la scăderea mortalităţii.

În prezent, aproape 80% din producţia mondială de medicamente este concentrată în SUA, Germania, Anglia, Elveţia, Franţa, Japonia, Italia, Canada, Olanda, Belgia şi Danemarca.

Frauda, manipularea şi mercantilismul - demonii industriei farmaceutice

Industria farmaceutică este implicată în fraude de amploare, care implică medici, cercetători, instituţii guvernamentale. Sunt de notorietate practicile corupte ale acestei extrem de profitabile industrii. Companiile farmaceutice plătesc miliarde de dolari pentru a rezolva litigii în instanţă.

În plus, multe dintre medicamente sunt controversate, sunt introduse pe piaţă fără testări riguroase, efectele secundare neîntârziind să se manifeste în forme dramatice.

În studiul „Ghidul a 4.000 de medicamente utile, inutile si periculoase”, doi specialişti, Bernard Debre, urolog şi fost decan al Facultăţii de Medicină din Paris şi Philippe Even, preşedinte al Institutului Necker, susţin ca 50% din medicamentele vândute sunt inutile, iar 5% periculoase. Bernard Debre califică industria farmaceutică ca fiind „cea mai profitabilă, cea mai cinică, cea mai puţin etică dintre toate ramurile industriei”. Autorii explică, de exemplu, că medicamentele împotriva colesterolului ridicat, „înghiţite de 3 pana la 5 milioane de francezi” şi care costă Franţa "2 miliarde de euro pe an sunt „complet inutile”.

De asemenea, Ben Goldacre în lucrarea sa „Bad Pharma: How Drug Companies Mislead Doctors and Harm Patients” susţine că însuşi edificiul medicinei este demolat pentru că fundamentul său este sistematic distorsionat de industria farmaceutică.

Strategiile de marketing ale producătorilor nu mai vizează acum doar bolnavii, ci şi oamenii sănătoşi, cărora li se inoculează ideea că sunt bolnavi. Informaţiile distorsionate se propagă pe axa producători-medici-consumatori, potrivit British Medical Journal. Se investeşte mult în promovarea unor aşa-zise afecţiuni, în campanii de „ conştientizare a bolii”, dar profitul este pe măsură! De fapt, cele mai mari companii farmaceutice cheltuiesc mult mai mult pe marketing decât pentru realizarea unor noi formule de medicamente.
www.tvrinfo.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus