Stiri de ultima ora

Cel mai vechi mormânt uman din Africa a fost descoperit de arheologi în Kenya. Datează de acum 80 de mii de ani și în el se află rămășițele unui copil

Cel mai vechi mormânt uman din Africa a fost descoperit de arheologi în Kenya. Datează de acum 80 de mii de ani și în el se află rămășițele unui copil
IT & Media
O echipă de arheologi a descoperit în Africa cel mai vechi mormânt uman, care datează de acum 80 000 de ani, relatează The Guardian . Rămășițele umane au fost descoperite în Kenya în 2013, dar erau atât de fragile, încât a durat ani de zile să poată fi excavate fără a fi distruse.

Rămășițe umane în cel mai vechi mormânt descoperit în Africa / FOTO: https://www.theguardian.com/

Mormântul a fost descoperit într-un sit aflat în zona unei peşteri carstice numită Panga ya Saidi din apropiere de coasta kenyană. În mormânt se află rămășițele unui copil de aproximativ 3 ani, care a fost numit "Mtoto", cuvânt care înseamnă "copil" în limba Swahili.

Poziția în care au fost descoperite rămășițele sugerează că micuțul a fost așezat cu genunchii la piept, înfășurat într-un giulgiu și cu capul pe o pernă.

Echipa a dezgropat marginea mormântului și primele rămășițe încă din 2013, dar fragmentele erau  atât de fragile încât se  transformau în praf atunci când oamenii de știință încercau să le scoată.  În următorii patru ani, cercetătorii au excavat mormântul de sus, dezgropând mai multe rămășițe, dar chiar și după aplicarea rășinilor pe material, acesta era prea fragil pentru a fi recuperat.

Cercetătorii au decis să sape în jurul gropii circulare și să încastreze întregul mormânt în tencuială, astfel încât acesta să poată fi ridicat în siguranță de la sol. Blocul a fost dus la Muzeul Național din Nairobi și la un laborator specializat din Spania, unde materialul a fost excavat mai departe și apoi scanat cu raze X 3D.

Doi dinți mici găsiți în mormânt sunt identici cu cei de Homo sapiens și arată că vârsta copilului era de doi ani și jumătate până la trei ani.

Potrivit cercetătorilor, descoperirea oferă noi informaţii asupra dezvoltării comportamentelor sociale complexe timpurii la Homo sapiens.

Aceasta se află la rădăcina minţii simbolice, care caracterizează Homo sapiens", a declarat antropologul María Martinón-Torres, directoarea Centrului Naţional de Cercetare asupra Evoluţiei Umane (CENIEH) din Spania, care se numără printre autorii principali ai studiului publicat în jurnalul ştiinţific Nature.

„Este o descoperire spectaculoasă”,  potrivit lui  Michael Petraglia, profesor de evoluție umană și preistorie la Institutul Max Planck pentru Știința Istoriei Umane din Jena, Germania. „Este cel mai vechi mormânt uman din Africa. Ne spune ceva despre cunoașterea noastră, socialitatea și comportamentele noastre și totul este foarte familiar cu ceea ce cunoaștem astăzi. ”

"Ritualul a fost, probabil, o acţiune de grup, poate a membrilor familiei copilului. Toate aceste comportamente sunt, desigur, foarte asemănătoare cu cele observate în prezent la propria noastră specie, aşa că putem rezona cu acest act, chiar dacă înmormântarea a avut loc în urmă cu 78.000 de ani , potrivit arheologului Nicole Boivin, directoarea Institutului Max Planck pentru Ştiinţa Istoriei Umane din Germania, care se numără de asemenea printre autorii studiului, citată de Reuters.

Cel mai vechi mormânt asociat omului de Neanderthal, situat în Israel, datează din urmă cu aproximativ 120.000 de ani, având o vechime similară cu cea a celui mai vechi mormânt asociat Homo sapiens, care se află de asemenea în Israel, a mai spus Boivin.

Cercetătorii au declarat că nu se cunoaşte cu exactitate dacă un astfel de comportament funerar a debutat în afara Africii şi a fost adoptat ulterior în zona acestui continent sau a început în Africa, însă dovezile arheologice lipsesc.

Mtoto a făcut parte dintr-o cultură de vânători-culegători, mai multe rămăşiţe de diferite specii de antilope şi alte tipuri de pradă fiind găsite la faţa locului, un ţinut înalt dintr-o pădure tropicală. De asemenea, în sit au fost găsite unelte de piatră pentru răzuire şi producerea găurilor, dar şi vârfuri din piatră, care ar fi putut fi folosite la suliţe. Aşadar, avem o imagine despre cum arăta viaţa în vremea vieţii şi a morţii lui Mtoto , a precizat Boivin.
www.tvrinfo.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus