Stiri de ultima ora

Cum a încetinit inexplicabil epidemia COVID-19 într-unul din cele mai lovite oraşe braziliene. Oamenii de ştiinţă reconsideră imunitatea de turmă

Cum a încetinit inexplicabil epidemia COVID-19 într-unul din cele mai lovite oraşe braziliene. Oamenii de ştiinţă reconsideră imunitatea de turmă
International
Oraşul amazonian Manaus a fost copleşit de pandemia COVID-19: sistemul sanitar era depăşit de numărul de pacienţi, oamenii mureau în case şi mormintele se înmulţeau. Părea că epidemia nu mai contenea şi oraşul era în pragul unor pierderi catastrofice de vieţi omeneşti. Apoi, deodată epidemia a cedat - fără măsuri luate în alte părţi ale lumii, deşi preţul a fost mare.

Numărul de spitalizări a scăzut - de la un vârf de 1.300 în mai la sub 300 în august. Rata deceselor a ajuns de la circa 120 de morţi zilnic la aproape de zero. Spitalul de campanie a fost închis.

Într-o ţară devastată de pandemia COVID-19 -în care peste 3.6 de milioane de oameni s-au infectat şi peste 114.000 au murit - evoluţia epidemiei în Manaus i-a uimit pe doctorii din prima line,  mai ales că  nu s-a impus vreo carantină şi nici măsuri de prevenţie de succes precum în Asia şi Europa, relatează Washington Post.  

În primăvară oraşul  a devenit un simbol global al devastării pe care o poate crea boala într-o parte săracă a lumii. Revenirea aproape de normalitate s-a produs în mod neaşteptat, iar oamenii de ştiinţă şi oficialii sanitari nu au o explicaţie. Repune în joc dezbaterile privind imunitatea de turmă şi nivelul de transmitere a virusului dincolo de care epidemia apucă pe o pantă descendentă.

Factorii care pun frână epidemiei în oraşe precum Manaus şi Guayaquil (Ecuador) - în care morţii erau lăsaţi pe străzi -rămân necunoscuţi - probabil un rol îl au modificări ale comportamentelor şi caracteristicile comunităţilor. Apoi, Manaus testează mult mai mult. Oricare ar fi dinamica din spate, cert este oamenii se ştiinţă şi oficialii sanitari se gândesc din nou la imunitatea colectivă. Potrivit calculelor iniţiale imunitatea colectivă ar fi fost atinsă când între 60 şi 70% din populaţie ar fi dezvoltat anticorpi. Or, Guayaquil nu a trecut de 33%, în timp ce Manaus n-a depăşit 20%.

Jarbas Barbosa da Silva, directorul asistent al Organizaţiei sanitare Pan American, spune că o ipoteză este că Manaus a atins un vârf puternic în care rata de transmitere comunitară a fost atât de mare că s-a produs „un soi de imunitate colectivă”.

Măsuri draconice au capacitatea de a reduce dramatic răspândirea bolii. Dimpotrivă, în Manaus a avut loc un proces gradual, în care numărul de cazuri zilnice a crescut şi a existat o progresie susţinută. O astfel de curbă arată că boala a urmat o „dinamică naturală”. Manaus a plătit însă „un preţ ridicat” pentru ea. Au murit de trei ori mai mulţi oameni decât normal - oraşul de două milioane de locuitori de pe Amazon a îngropat cu circa 3.300 de oameni mai mult.
adevarul.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus