Stiri de ultima ora

Ce-i lipsește României pentru a deveni o poveste de succes? Mark Meyer: Toată lumea vrea schimbare, dar nu se întâmplă nimic

Ce-i lipsește României pentru a deveni o poveste de succes? Mark Meyer: Toată lumea vrea schimbare, dar nu se întâmplă nimic
International
Ce altă ţară din Europa se comportă așa cu principala sa atracţie turistică? Care ar fi soluțiile? Washingtonul are nevoie de Europa. Nu poate să se ocupe singur de Rusia și China Efectele „undei de şoc” Trump

Diplomaţia înseamnă şi afaceri, aşa că diplomaţii şi oamenii de afaceri comunică pe subiecte de acest gen. Camera de Comerţ Româno-Americană are printre membri o parte dintre foştii ambasadori ai Statelor Unite în România şi mulţi români care trăiesc şi fac afaceri în SUA. Scopul aceste organizaţii este să dezvolte şi să întărească legăturile comerciale dintre cele două ţări. Mark Meyer, cofondatorul Camerei de Comerţ Româno-Americane, explică într-un interviu pentru Digi24  ce ar putea însemna o Românie mai puternică. 

Experiența „verde” a Danemarcei

Afaceri şi profit, aici, în România, o ţară căreia nu îi lipseşte aproape nimic. Natura a fost generoasă cu noi şi stăm destul de bine şi la capitolul oameni creativi. Tot ce mai avem de făcut este să înţelegem că anii în care ne-am furat căciula singuri sunt, de fapt, în defavoarea tuturor şi că am câştiga mai mult, toţi, dacă am folosi resursele pe care le avem după o strategie, nu la întâmplare. Sunt câteva dintre opiniile împărtășite într-un interviu pentru Digi24 de Mark Meyer, cofondatorul Camerei de Comerţ Româno-Americane.

Cristina Cileacu, jurnalist Digi24: Ce face, de fapt, această Cameră de Comerţ pentru România şi Statele Unite?

Mark Meyer, cofondator CCRA: Suntem în cel de-al 31-lea an, Camera de Comerţ Româno-Americană a fost fondată în martie, 1990. Camera este ca toate celelalte camere de comerţ bilaterale ale Americii: promovează comerţul şi investiţiile între cele două ţări. Suntem membri ai Camerei de Comerţ Europene, care include toate statele membre UE, Germania, Franţa. Deci, ne dă acces, de fapt, la peste 35 de mii de companii americane, care sunt interesate de Europa. Camera are câteva birouri active în câteva oraşe din SUA, New York, Los Angeles, Miami, Washington DC, Philadelphia.

Turism cu lacune în România

Turismul este o industrie destul de neglijată de România. Chiar dacă natura a fost generoasă cu noi, ca să faci şi bani turism, pe termen lung, este nevoie de câteva lucruri de bază. Cei care pretind că oferă servicii de calitate doar pentru că au preţuri mari fac profit pentru ei, dar nu turism ca la carte. Sustenabilitatea unei industrii se bazează pe o strategie cu mai multe componente, iar noi mai avem mult până să putem spune că ne exploatăm potenţialul la cote ridicate.

Cristina Cileacu: Ce fel de afaceri ar trebui americanii să facă în România, pentru că mi-aţi spus că toată lumea se uită la IT, dar este mai mult aici.

Mark Meyer: Americanii, din punct de vedere al investiţiilor în România, au cu siguranţă interes pentru un număr foarte mare de domenii: automotive, IT şi creşterea în această direcţie va continua. Există interes şi pentru multe alte industrii, fonduri de capital, firme private de capital interesate de piaţa românească. România a trecut de la stadiul de „uriaş adormit” al Europei la a fi ea însăşi şi continuă să facă asta. Progresează şi după cum arată statisticile economice sunt multe domenii de care să fie interesaţi americanii.

Dar este un domeniu neglijat de România şi care a fost neglijat de România timp de 30 de ani şi mă refer aici la turism. În România, turismul are un potenţial uriaş. România este o ţară frumoasă, ştiţi cu toţii asta, nu este un secret nici în Europa. Este o ţară frumoasă cu oportunităţi în creştere pentru turism. Nu aveţi doar castele vechi şi Dracula. Aveţi Delta Dunării, munţii, schiatul şi toate celelalte. Şi are şi oameni fabuloşi. Românii sunt calzi, primitori şi este foarte plăcut să fii alături cu ei. Şi sunt, în multe feluri, excepționali în Europa în această privinţă.

Aveţi toate aceste ingrediente pentru turism, deci ce lipseşte? Infrastructura. România mai are de făcut tot ce trebuie făcut să creeze infrastructura care să îi permită să facă turism substanţial. În următorii unu-doi ani, oamenii se vor urca în maşini şi vor conduce prin Europa. Iar România este o destinaţie. Problema nu este reprezentată doar de drumuri, dar unde o să stai când ajungi acolo? Da, poţi sta la Bucureşti, la Sibiu, la Braşov, în hoteluri frumoase. Dar cum rămâne cu restul ţării? Cum rămâne cu Maramureş, Bucovina, vecinătatea Castelului Bran? Unde pot oamenii să rămână peste noapte?

Ce altă ţară din Europa se comportă așa cu principala sa atracţie turistică?

Vreau să mă refer la Bran în mod special. Castelul Bran este un loc unde vor să ajungă turişti din toată lumea. Nu ai cum să mergi în România şi să nu ajungi la Castelul Bran. Este „punctul obligatoriu”. Iar când ajungi la Castel, eşti impresionat de ceea ce vezi în interiorul lui, toate schimbările care s-au făcut, îmbunătăţirile, „tunelul timpului”, multe expoziţii. Dar cum rămâne cu ajunsul la Castel? Înainte de Covid, peste 1 milion de oameni pe an ajungeau acolo, dar ce au de făcut? Trebuie să strângă de volan pe un drum naţional îngust, ca să ajungă acolo, ceea ce nu este o metodă sigură de ajuns acolo, apoi trebuie să treacă printre toate aceste standuri de kitsch-uri, unde se vând dinţi de plastic şi aşa mai departe, ca să ajungă la ceea ce este unul dintre cele mai semnificative atracţii turistice ale României, din punct de vedere al interesului. Care altă ţară din Europa se comportă cu principala sa atracţie turistică în acest mod?

La rândul lor, românii ar trebui să nu se mai mulţumească cu puţin şi să sancţioneze serviciile de calitate îndoielnică. Să fii bine tratat este, până la urmă, un drept pe care fiecare dintre noi îl are şi pe care nu ar trebui să îl încalce nimeni.

Cristina Cileacu: Daţi-ne o soluţie, Mark. Aveţi dreptate, această problemă este veche, cu adevărat veche în România. Care poate fi soluţia, cine poate ajuta România să îşi dezvolte această parte a valorilor sale, astfel încât să facă afaceri cu turismul?

Mark Meyer: Aceasta este o întrebare şi o discuţie pe care o avem cu diferite guverne, de ani de zile. Iar partea tristă a lucrurilor, sau poate nu este tristă, poate este o parte pozitivă, este că fiecare dintre aceste guverne a spus: ai dreptate, trebuie să facem ceva şi apoi, nu se întâmplă nimic! Nimic nu se întâmplă, nicio schimbare.

Care ar fi soluțiile?

Toată lumea este de acord că trebuie făcut ceva, deci ce trebuie făcut? Să se investească într-o varietate de lucruri. Şi vom discuta, Bran este doar un exemplu. Parcări, ceva atât de simplu precum parcările. Unde vor parca toţi aceşti oameni care vin cu maşina în România, să vadă aceste atracţii? Asta se aplică la multe, folosesc Branul ca exemplu. Parcări.

Dar cum rămâne cu hotelurile? Cum rămâne cu alte forme de distracţie? Cum rămâne cu aeroportul din Braşov? De câţi ani se discută? Şi acum spun că se face, se face. Dar tot vine, vine, ar fi timpul să şi ajungă.

Cristina Cileacu: Mark, cunoaşteţi România foarte bine, care credeţi că este cauza pentru care nu reuşim să rezolvăm aceste probleme, nu este fizică nucleară totuşi.

Mark Meyer: Îţi spun răspunsul pe care l-am primit de la un mare diplomat român, Mihnea Constantinescu, odihnească-se în pace, a fost un om minunat. Când am discutat despre aceste lucruri, mi-a spus, Mark, trebuie să înţelegi, iar asta a fost acum 10 ani, iată cum se ocupă guvernul de lucruri: cam 80% din timp îl foloseşte pentru chestiuni politice, lucruri care merg înainte şi înapoi, cam 10% din timp este folosit pentru urgenţe, orice fel de probleme, iar restul de 10% din timp este pentru orice altceva. Iar turismul, oricare ar fi motivul, este la coada celor 10%. Aceasta este probabil o evaluare realistă. De ce se întâmplă aşa? Nu ştiu. Dar şi românii au o vină aici, pentru că cei care sunt implicaţi în turism, precum şi cei care vând acei dinţi de plastic, trebuie şi ei să trăiască din ceva, nu neg asta, ar trebui să aibă nişte chioşcuri, dar nu la intrarea în Castel, ci în alt loc unde pot fi găsiţi de turişti, dar aceşti oameni şi restul celor care depind de turism ar trebui să vorbească despre toate acestea, cu putere şi nu cred că fac asta.

SUA nu privesc România ca pe un vasal

Statele Unite şi Europa încep să îşi regăsească interesele comune şi preşedintele Biden spune de câte ori are ocazia că Uniunea Europeană este un partener valoros. Mesajul este clar, dar orice relaţie are şi puncte sensibile la care mai este de lucru. Contează mult că fondul pe care se fac aceste reglaje fine ale legăturilor este unul de încredere reciprocă.

Cristina Cileacu: Unde credeţi că va pune noua administraţie Biden relaţia sa cu Europa, în topul propriu?

Mark Meyer: Pe primul loc. Aşa cum văd eu lucrurile, va fi pe primul loc, unde de altfel ar trebui să fie. Ultimii noştri patru ani şi politica noastră externă din acest timp cred că au fost o aberaţie. Din păcate, cred că va fi nevoie de o generaţie care să rezolve şi să vindece pagubele pe care le-au produs. Dar, fără îndoială, deja este vizibil la administraţia Biden că Europa înseamnă foarte mult. Iar asta înseamnă că şi România, iar apropo, datorită relaţiei pe care ambasadorul Mark Gitenstein o are cu preşedintele Biden, acesta este la curent cu ce se întâmplă în România, cu forţa sa, cu oportunităţile care există pentru un parteneriat egal, vreau să subliniez asta. Este foarte important ca românii să înţeleagă că SUA nu privesc România ca pe un stat vasal. Pentru că nu fac asta. Se uită la România ca la un partener egal şi niciun român nu ar trebui să creadă altceva, pentru că nu este adevărat.

Washingtonul are nevoie de Europa. Nu poate să se ocupe singur de Rusia și China

Cristina Cileacu: În relaţia dintre SUA şi Europa este şi un factor care se cheamă Rusia şi vedem că relaţia UE- Rusia nu este una prea caldă, cu siguranţă relaţiile dintre SUA şi Rusia nu sunt deloc bune, dar anumite ţări din UE, pot numi Germania, Franţa, Ungaria au diferite interese când este vorba de Rusia. Deci cum să vedem această ecuaţie complicată dintre UE şi SUA?

Mark Meyer: Cuvântul magic este „complicat”. Cred că SUA nu pot să se ocupe singure de Rusia şi China. Pur şi simplu nu va funcţiona. Este prea complicat, este genul de problemă globală. Intervenţiile Rusiei în SUA sunt atacuri aproape vicioase făcute cu ajutorul computerelor, într-un război cibernetic. Nu este ceva unic în cazul SUA, o fac în multe locuri, o fac probabil şi în România. Deci, să încercăm să ne ocupăm de aceste probleme fără cooperarea aliaţilor noştri este, în opinia mea, lipsit de sens. Trebuie să ajungem să înţelegem cine sunt chinezii, cine sunt ruşii, cum ne vom descurca cu ei. Mă întrebi ce sugerez să facem? N-am nicio idee. Şi acesta este răspunsul sincer. Nu ştiu. Dar sunt oameni mult mai deştepţi care se ocupă de aceste probleme, care ştiu. Cum am spus, poate fi doar un efort comun, în mod special cu europenii. Vorbeai despre Polonia şi Ungaria. Aceste ţări sunt probleme, sub diferite forme, iar aceste probleme au fost ignorate în ultimii patru ani, dar nu cred că vor mai fi ignorate încă patru ani. Cum ne descurcăm cu ele? Nu ştiu dacă administraţia Biden are răspuns la această întrebare.

E nevoie de o diaspora mai activă

Diaspora este un element de care ne amintim mai degrabă când avem alegeri, dar acţiunile cetăţenilor de diferite origini care au emigrat în SUA fac diferenţa în relaţia pe care America o are cu diferite state. De ce ni se pare mereu că Polonia şi Ungaria sunt preferate de americani şi noi mai puţin?

Cristina Cileacu: Dacă ai pomenit Polonia şi Ungaria, dacă privim din România, pare că SUA acordă mai multă atenţie Poloniei, de exemplu, decât României. Dacă vorbim despre vizite, despre întâlniri, la fel şi cu Ungaria. Cum vezi aceste trei relaţii, care dintre ele este mai importantă

Mark Meyer: Sunt părtinitor, cred că cea mai importantă relaţie este cu România. Iar motivul pentru care cred asta este poziţia unde România este strategic, lângă Marea Neagră, vecină cu Moldova şi apropo, sunt foarte mulţumit că în sfârşit românii înţeleg că Moldova are nevoie de susţinere activă în diferite domenii. Din punct de vedere strategic, România stă într-un punct unic şi semnificativ şi pentru SUA asta este foarte clar. Situaţia cu Ungaria şi Polonia are mult de a face cu diaspora. Sunt activi politic, îşi susţin ţara, chiar dacă nu sunt prea fericiţi cu actualele regimuri. Sunt mai multe motive pentru care sunt mai multe vizite în Polonia şi probabil mai multe vizite în Ungaria, dar asta nu este pentru că vreo formă anume de guvernare este susţinută mai mult.

Cristina Cileacu: Ce ne poţi spune, dacă ne întoarcem puţin în SUA, despre o altă organizaţie, care se numeşte Alianţa şi care lucrează tot pentru relaţiile americano-române şi mulţi foşti ambasadori americani în România sunt membri ai acestei organizaţii. De ce atât de mult interes?

Mark Meyer: Apropos, noi suntem fondatori şi susţinători ai Alianţei. Avem tot respectul şi o relaţie foarte apropiată cu ambasadorii Rosapepe şi Gitenstein (n.r. foşti ambasadori SUA la Bucureşti). Alianţa şi Camera de Comerţ Româno-Americană sunt două lucruri diferite. De ce este atât interes pentru România? Tot mai mulţi români-americani se uită la România cu un interes tot mai mare şi vor să găsească metode să îşi susţină ţara mamă. Iar Alianţa este exemplul perfect pentru cum românii se pot implica, aici în SUA, în activităţi sociale şi culturale despre România, uneori chiar şi economice, dar în mare parte se ocupă cu alte lucruri.

Efectele „undei de şoc” Trump

Întreaga lume a simţit în ultimii patru ani efectul Donald Trump. Iar povestea pare să mai aibă o serie de episoade, pentru că fostul preşedinte profită de influenţa consistentă pe care o mai are în Partidul Republican. Va mai conta însă pe termen lung

Cristina Cileacu: Mark, ziua în care înregistrăm acest interviu este cea în care Donald Trump încearcă să revină. Crezi că va avea viitor?

Mark Meyer: Cred că Donald Trump are un viitor? Pe termen lung, nu. Cred că Donald Trump va fi candidatul Partidului Republican în patru ani? Absolut nu. Cred că asta este aproape clar deja. Dar între timp, este suficient de capabil şi este în momentul de faţă implicat în multe probleme cu Partidul Republican. Va fi un fel de război civil în Partidul Republican legat de cine anume îl va controla. Care va fi rezultatul, nu ştiu. Dar nu cred că viitorul îi va aparţine lui Donald J. Trump.

Cristina Cileacu: Şi cum rămâne cu viitorul americanilor care îi susţin ideile şi pe el?
digi24.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus