Stiri de ultima ora

SINGURA ECONOMIE MARE PE PLUS, ANUL TRECUT PIB-ul Chinei a crescut cu 2,3%, în 2020

SINGURA ECONOMIE MARE PE PLUS, ANUL TRECUT PIB-ul Chinei a crescut cu 2,3%, în 2020
Economic
Economia chineză a accelerat în trimestrul al patrulea din 2020, produsul intern brut (PIB) avansând cu 6,5% în perioada octombrie-decembrie comparativ cu perioada similară din 2019, potrivit datelor publicate ieri de biroul de statistică de la Beijing. Rata de creştere a fost superioară prognozei economiştilor consultaţi de Reuters, care anticipau un plus al PIB de 6,1%, precum şi superioară ratei de creştere de 4,9% din trimestrul al treilea şi celei de 3,2% din trimestrul al doilea din 2020.

Astfel, pe tot anul 2020, în ciuda contracţiei record din primul trimestru, economia chineză a crescut cu 2,3% faţă de 2019, cel mai slab ritm din anul 1976, ultimul din anii Revoluţiei Culturale ale lui Mao Zedong. China, a doua economie a lumii cu un PIB nominal de 14,8 miliarde de dolari, este singura economie majoră din lume care a marcat o dinamică pozitivă a PIB anul trecut şi care a evitat recesiunea tehnică. În 2019, economia chineză a crescut în ritm anual cu 6,1%, la acel moment acesta fiind cel mai redus ritm de creştere din ultimele trei decenii.

Accelerarea ritmului anual de creştere economică în ultimul trimestru al anului pandemic 2020, spre cel mai ridicat nivel din trimestrul trei din 2018, confirmă depăşirea punctului critic al şocului indus de incidenţa pandemiei de Covid-19, relansarea în formă de V şi intrarea celei de-a doua economii a lumii într-un nou ciclu economic, scrie Andrei Rădulescu, economistul-şef al Băncii Transilvania, într-un raport de analiză. Amintim că în luna noiembrie economia chineză a crescut cu cel mai bun ritm din 2010 încoace, însă în ultima lună a anului pandemic ritmul de creştere a deccelerat, potrivit indicatorilor PMI.

Investiţiile în active fixe s-au majorat cu 2,9% în ritm anual în 2020 (evoluţie susţinută de creşterea componentei imobiliare cu 7% an/an), producţia industrială a crescut cu 2,8%, în timp ce vânzările cu amănuntul au scăzut anul trecut cu 3,9%. Analiştii ING notează faptul că contracţia vânzărilor cu amănuntul s-a consemnat în principal în prima jumătate a lui 2020, cu o recuperare rapidă dar incompletă în a doua jumătate a anului trecut pe măsură ce chinezii au primit undă verde de la autorităţi să călătorească.

Analiştii se aşteaptă de altfel ca ritmul de creştere al Chinei să continue tendinţa actuală în acest an în condiţiile în care estimările generale sunt pentru o redinamizare sincronizată a economiei globale odată ce campaniile de vaccinare devin mai eficiente, iar viaţa poate să revină la un oarecare normal.

"Controlul-fluxurilor de oameni a început deci riscul unei noi epidemii de Covid de proporţii ar trebui să fie scăzut. Dar riscul unui război tehnologic rămâne valabil dacă Statele Unite nu renunţă la unele măsuri", explică Iris Pang, economist la ING Bank.

Pang notează natural că o parte din creşterea PIB a venit din stimulentele fiscale şi monetare implementate de autorităţi şi că fără aceşti stimuli pentru cerere economia nu şi-ar fi revenit la fel de rapid în contextul în care cererea externă pentru produsele chineze a continuat să fie "foarte slabă". China a fost printre primele ţări care au pus sub control la nivel intern pandemia de Covid, iar în ciuda creşterii recente a cazurilor noi de Covid-19 (peste 100 la nivel naţional în fiecare zi) China nu a impus lockdown-uri generale în prea multe locaţii.

"Cererea externă netă a avut o contribuţie pozitivă la dinamica anuală a PIB-ului din 2020, pe fondul majorării exporturilor cu 4% an/an - importurile au scăzut cu 0,7% an/an. Pe de altă parte, volumul vânzărilor de bunuri de consum din comerţul cu amănuntul - barometru pentru consumul privat, principala componentă a PIB - s-a ajustat cu 3,9% an/an în 2020, evoluţie determinată de restricţiile introduse la începutul anului în contextul incidenţei pandemiei. De asemenea, statisticile indică deteriorarea climatului din piaţa forţei de muncă în 2020: rata medie anuală a şomajului s-a situat la 4% anul trecut, în creştere de la 3,6% în 2019, cel mai ridicat nivel din 2016", mai precizează Andrei Rădulescu.

Iris Pang de la ING se aşteaptă de asemenea ca autorităţile de la Beijing să continue implementarea de stimulente până la revenirea graduală a cererii externe. Pe de altă parte, este de aşteptat ca viitoarea administraţie Biden, care va fi inaugurată mâine la Washington, să continue politicile anti-chineze ale administraţiei Trump. Asta înseamnă cel puţin continuarea aplicării de tarife vamale şi cel mai probabil continuarea războiului tehnologic început între cele mai mari două economii ale lumii.

Cu toate acestea, ING estimează un ritm de creştere a PIB de 7% pentru China în 2021, evoluţie sprijinită de efectul de bază aferent primului trimestru şi de aşteptarea revenirii cererii externe şi implicit a exporturilor. De notat că Fondul Monetar Internaţional, în raportul World Economic Outlook publicat în octombrie, anticipa o rată de creştere a PIB de 1,9% pentru China, în 2020.

Următorul preşedinte al SUA, democratul Joe Biden, declara la începutul lunii decembrie că administraţia sa nu va elimina imediat tarifele vamale aplicate pe bunurile importate din China de către administraţia Trump. În schimb, Biden intenţionează să facă o analiză a acordului comercial în primă-fază convenit între cele două ţări şi să dezvolte o "strategie coerentă" cu aliaţii tradiţionali din Europa şi Asia. Amintim de asemenea că Financial Times a scris în noiembrie, citând un document programatic al Uniunii Europene, că blocul comunitar va încerca să încheie o nouă alianţă cu Statele Unite care să pună capăt tensiunilor din era Trump şi să facă faţă provocărilor reprezentate de China. Planul propune reconstruirea legăturilor dintre UE şi SUA pe fronturi comune, în dosare ce merg de la reglementarea domeniului digital la combaterea pandemiei de Covid-19, după cum scria FT.

Disputa comercială dintre cele două superputeri a intrat într-o zonă de linişte când cele părţi au semnat un acord comercial în primă-fază în ianuarie, acord care a eliminat posibilitatea majorării tarifelor vamale însă a permis păstrarea celor deja impuse. Tensiunile s-au intensificat odată cu pandemia de Covid-19, izbucnită în China, însă au fost ţinute până acum la foc mocnit având în vedere severitatea crizei sanitare din Statele Unite.

Preşedintele Donald Trump şi oficiali de rang înalt din domeniul securităţii naţionale ai Statelor Unite sunt citaţi de jurnalistul Bob Woodward, în cartea lui recentă "Rage", ca spunând că China a lăsat SARS-Cov2 să iasă în afară pentru a nu fi singura ţară afectată economic de perioada de lockdown.

"Cred că ce s-ar fi putut întâmpla este că le-a scăpat din mână şi nu a vrut (preşedintele chinez Xi Jingping - n.r.) să-l ţină (to contain - eng.) departe de restul lumii pentru că l-ar fi pus într-un dezavantaj foarte mare. Şi deja îi băteam foarte rău pe comerţ", i-a spus Trump lui Woodward pe 22 mai 2020.

La începutul crizei sanitare mondiale guvernul chinez a încercat să ascundă severitatea îmbolnăvirilor cu Covid-19. Un exemplu al duplicităţii factorilor de decizie de la Beijing a fost publicarea de către un laborator chinez a secvenţei genetice a noului coronavirus şi retragerea sa după câteva ore, angajaţii laboratorului fiind ulterior ameninţaţi. Un altul este faptul că guvernul chinez a închis cu totul transportul intern în ianuarie - inclusiv cel aerian - pentru ca boala să nu ajungă la Shanghai sau Beijing, însă în acelaşi timp cursele internaţionale de linie din Wuhan spre Singapore, Londra şi întreaga Europă erau încă funcţionale.

De altfel şi preşedintele rus Vladimir Putin este citat de Woodward ca spunându-i lui Trump că "China este cea mai mare ţară scăpată de sub control de pe planetă".
www.bursa.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus