Stiri de ultima ora

Inflaţia atinge noi maxime ale ultimilor 30 de ani în Statele Unite

Inflaţia atinge noi maxime ale ultimilor 30 de ani în Statele Unite
Economic
Preţurile de consum din Statele Unite au înregistrat în luna mai o nouă rată anuală de creştere record pentru ultimele decenii, pe fondul cumulat al efectului de bază, al revenirii economice puternice stimulate de transferurile fiscale operate de guvernul federal american şi al creşterilor de preţuri operate de companii.

Indicele preţurilor de consum a înregistrat o creştere de 5,0% în luna mai 2021 comparativ mai 2020, în intensificare de la 4,2% în aprilie 2021, conform datelor publicate ieri de Departamentul american pentru muncă. Rata anuală a inflaţiei a ajuns astfel la maximul ultimelor trei decenii. Rata anuală a inflaţiei estimată de analiştii americani pentru luna mai era de 4,7%, cifrele oferind o "surpriză" consistentă. Aprilie şi mai 2020 au fost luni de lockdown economic şi social cu inflaţie foarte scăzută, de aici efectul bazei reduse.

Lunar, inflaţia a înregistrat o rată de creştere de 0,6% doar în luna mai, peste estimarea de 0,4%, creştere ce indică un impact nu doar din distorsiunile de anul trecut. În luna aprilie, lunar, preţurile de consum din SUA au crescut cu 0,8%, unul din cele mai rapide ritmuri din ultimele trei deceni. Totodată, indicele inflaţiei de bază din SUA, ce elimină preţuri considerate volatile precum cele pentru alimente şi energie, a înregistrat de asemenea o creştere de 0,7%, a doua cea mai mare rată de creştere lunară din ultimii 40 de ani, de la începutul anilor 1980. În luna aprilie, indicele inflaţiei de bază fără alimente şi energie a urcat în ritm lunar cu 0,9%. Inflaţia CORE a înregistrat astfel o rată anuală de 3,8% în luna mai, de la 3,0% în aprilie - estimarea era de 3,4%. La nivel de componente, indicele preţurilor autovehiculelor folosite a continuat să crească puternic cu 7,3% în luna mai - a reprezentat circa o treime din creşterea ajustată sezonier -, iar indicele pentru preţul renovărilor a urcat cu 1,3% în mai, cea mai mare creştere lunară din ianuarie 1976.

Ziarul BURSA a scris încă de la începutul lunii aprilie că ultimele două luni de primăvară vor aduce cele mai mari rate ale inflaţiei din ultimele decenii în pieţele dezvoltate (https://www.bursa.ro/zerohedge-lunile-de-primavara-vor-aduce-cele-mai-mari-cifre-de-inflatie-din-ultimele-decenii-in-pietele-dezvoltate-89478244).

Ieri, în urma raportului, înainte de deschiderea oficială a şedinţei de pe Wall Street, obligaţiunile pe 10 ani emise de Trezoreria americană, cel mai important instrument financiar din economia financiară globală, au urcat puternic cu 2,27% la 1,52% de la 1,47% într-un episod de vânzare puternică de obligaţiuni care nu a afectat totuşi piaţa de acţiuni după deschidere. Principalii indici bursieri americani au urcat astfel puternic la după publicarea datelor pe inflaţie, cu peste 0,6% în prima jumătate de ora de tranzacţionare. Raportul pe inflaţia din luna aprilie a provocat o corecţie scurtă dar intensă a pieţelor în luna mai.

De menţionat că date publicate recent de Departamentul american pentru muncă arată că luna mai a adus de asemenea o scădere masivă a ratei de creştere a veniturilor reale medii săptămânale din piaţa muncii din SUA, de la o creştere de 6% în luna martie şi peste 5% în aprilie la doar +1,9% în luna mai. Acesta a fost cel mai mare declin pe acest indicator din 2008 şi se datorează reintrării în piaţă a angajaţilor remuneraţi cu salarii mici, angajaţi care până acum au ezitat să intre în piaţa muncii şi care acum sunt loviţi de creşterile de preţuri.

Amintim că Fed-ul a adoptat în debutul anului o poziţie intransigentă în privinţa naturii inflaţiei, despre care banca centrală spune că este tranzitorie. Fed-ul a spus de altfel că va deveni mai degrabă reactivă decât proactivă în deciziile sale de politică monetară, decizii bazate pe evoluţia angajărilor din piaţa muncii şi a aşteptărilor inflaţioniste. Noua strategie monetară a Fed a fost adoptată în luna august din 2020 pe fondul ideii că economia are nevoie de costuri de finanţare foarte scăzute ca piaţa muncii să îşi revină rapid.

Fed-ul se găseşte într-o poziţie destul de negativă în condiţiile în care economia se confruntă cu presiuni inflaţioniste pe de o parte şi cu încă 7,5 milioane de şomeri (5,9% rata şomajului) care nu existau înainte de pandemie pe de altă parte. Oficialii Fed anticipează o rată anuală a inflaţiei de 2,4% la finele lui decembrie şi la o revenire către ţinta de 2% a entităţii bancare centrale în anii următori.

De asemenea, Institutul Naţional de Statistică (INS) va publica astăzi evoluţia ratei inflaţiei în România, iar analiştii Erste Group Research anticipează o rată anuală a inflaţiei de 3,6% în luna mai.

Totodată, ieri, Banca Centrală Europeană (BCE) a menţinut dobânda-cheie la 0% şi a majorat prognoza sa de inflatie pentru finalul lui 2021 la 1,9% de la 1,5%, pe cea pentru 2022 la 1,5% si pe cea pentru 2023 la 1,4%.

Preşedinta BCE, Christine Lagarde, a că este "esenţial ca condiţiile de finanţare favorabile să fie menţinute" şi că "o întărire premătură a politicii monetare ar aduce riscuri" la perspectiva de creştere şi perspectiva inflaţiei. Potrivit acesteia, presiunile de preţuri din economia zonei euro rămân "atenuate", în ciuda faptului că BCE prognozează o creştere graduală a inflaţiei de bază.

Amintim că guvernatorii Federal Reserve (Fed) se vor întâlni luni şi marţi într-o nouă şedinţă regulate de politică monetară, o şedinţă extrem de importantă pentru semnalul pe care banca centrală americană este aşteptată să-l transmită. Mai mulţi oficiali ai Fed au indicat până acum că economia americană se va apropia în curând de momentul închiderii robinetului banilor ieftini, iar orice viitoare indicaţii sunt urmărite îndeaproape de pieţele financiare.

Ieri, departamentul american pentru muncă a publicat inclusiv numărul americanilor care au depus cereri iniţiale de şomaj, cifra continuând să scadă la 376.000 în săptămâna încheiată la data de 5 iunie de la 385.000 în săptămâna precedentă. Estimarea era pentru 370.000 de cereri iniţiale de şomaj. Numărul solicitărilor pentru continuarea ajutoarelor de şomaj a scăzut de asemenea la 3,5 milioane la data de 5 mai de la 3,757 milioane în săptămâna încheiată la 29 mai.
www.bursa.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus