Stiri de ultima ora

Cum a ajuns Ghimbav nr. 1 în România, peste Bucureşti şi Cluj în clasamentul "bogaţiei". Topul oraşelor după PIB-ul per cap de locuitor

Cum a ajuns Ghimbav nr. 1 în România, peste Bucureşti şi Cluj în clasamentul bogaţiei. Topul oraşelor după PIB-ul per cap de locuitor
Economic
DE PUBLICAT SITE Cum a ajuns Ghimbav nr. 1 în România, peste Bucureşti şi Cluj în clasamentul "bogaţiei". Topul oraşelor după PIB-ul per cap de locuitor

Platforma UrbanizeHub a realizat o analiză economică a puterii economice locale a oraşelor din România. Aceasta a relevat faptul că Ghimbav, localitate din judeţul Braşov, se situează în fruntea clasamentului prosperităţii.

În timp ce marile aglomerări urbane ale României, Bucureşti, Cluj Napoca ori Timişoara se situează la jumătatea clasamentului, în frunte sunt Ghimbav, Mioveni şi Otopeni. Aceste oraşe au în comun faptul că găzduiesc companii puternice, care atrag muncitori din împrejurimi. Raportul dintre cifrele economice şi populaţie le plasează în top.

"La UrbanizeHub, suntem interesaţi de tot ceea ce are legătură cu dezvoltarea urbană şi am vrut să vedem care sunt cele mai dezvoltate localităţi din România din punct de vedere economic. Am mers cu datele la nivel de oraş. În acest sens, ne-am uitat la doi indicatori: PIB-ul per capita local, estimat pe baza veniturilor firmelor locale, acest indicator arată forţa firmelor de la nivel local, şi impozitul pe venit per capita. Acesta este un indicator al bunăstării creat la nivel local de toate entităţile plătitoare de salarii. Impozitul pe venit este o măsură a numărului de salariaţi şi a valorii medii a salariului la nivel local. Aici, am calculat media pe 2013-2017, pentru a evita variaţiile ce apar de la an la an, şi nu am luat anul 2018 în considerare, când IPV-ul a scăzut drastic, datorită unor măsuri ale Guvernului (impozitul pe venit a fost diminuat de la 16% la 10%)", arată experţii urbanişti de la UrbanizeHub, în analiza postată online.

"Ghimbav, cel mai dezvoltat oraş din România, are într-adevăr o economie locală puternică, cu firme puternice prezente la nivel local: IAR, Viessmann, Premium Aerotec, PREH, Benchmark Electornics, Joysonquin Automotive Systems. Mai mult, aceste firme par să şi plătească salarii bune. Ghimbav este pe locul 1 în ceea ce priveşte PIB-ul local per Capita, şi pe locul 2 în ceea ce priveşte IPV-ul per Capita. Investiţiile făcute în Ghimbav se datorează în primul rând datorită proximităţii sale faţă de Braşov, datorită bazei industriale existente deja acolo, şi datorită proximităţii faţă de infrastructură de transport majoră. De asemenea, e important de menţionat că numărul de angajaţi din Ghimbav este mai mare decât numărul efectiv de locuitori. Aceeaşi poveste o avem şi în cazul Mioveniului (unde, în 2011, 14.000 oameni făceau naveta zilnic către fabrica Dacia şi alte firme din oraş), Otopeniului (cu 11.000 navetişti zilnic în 2011), Voluntariului (cu 7.600 navetişti în 2011), sau Năvodariului (cu Rafinăria Rompetrol şi industria hotelieră atrăgând 2.600 navetişti în 2011)", mai arată cei de la UrbanizeHub.

GRAŢIAN MIHĂILESCU: NOI NE-AM PROPUS SĂ PROMOVĂM PERCEPŢIA ŞI NEVOIA DE A CONSTRUI O ROMÂNIE METROPOLITANĂ

Graţian Mihăilescu, liderul UrbanizeHub, spune că rostul analizei nu este de a evidenţia care oraş este mai puternic, ci de a promova construirea unei Românii metropolitane.

"Când calculezi posibilitatea economică a unui oraş este bine să te raportezi la numărul de locuitori şi atunci oraşe mici, cum e Găieştiul sau Ghimbav sunt în top. E simplu! Noi ne-am propus însă, prin această analiză, nu să scoatem în evidenţă aceste oraşe, ci să promovăm perecepţia şi nevoia de a construi o Românie metropolitană. Pentru că vedem că deja există zone urbane funcţionale. Nu mai trebuie să ne raportăm la investiţii într-un oraş, ci trebuie raportat totul la o zonă urbană, metropolitană şi sperăm ca viitoarele finanţări europene să cuprindă şi această perspectivă de investiţii, integrate la nivel colaborativ între mai multe entităţi. Pentru că doar astfel putem să dezvoltăm România. Urmărind mai ales mobilitatea urbană şi interurbană. Cu cât conectezi zonele respective cu transport rapid, cu trenuri de mare viteză, cu atât fluxul economic e mai mare, migraţia e mai mare şi îţi aduce dezvoltare economică. E nevoie de o dezvoltare integrată, de colaborare între administraţii, pentru a face proiecte comune care să conecteze mai multe localităţi", a spus acesta pentru Adevărul.

Mai multe subiecte: Trebuie să repornim businessul Jurnal de carantină
www.mediafax.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus