Stiri de ultima ora

Cele mai interesante zece inovații inginerești ale anului 2016

Cele mai interesante zece inovații inginerești ale anului 2016
Economic
De la clădiri verzi la lifturi care se deplasează ... şi pe orizontală şi de la ciuperci care nu se strică la primul animal cyborg sau la microfoanele cu care ascultăm Universul, anul 2016 nu a dus lipsă de inovaţii, iar site-ul popsci.com prezintă un top al celor mai interesante zece astfel de inovaţii şi de proiecte în domeniile ingineriei.

1. Tunelul Alptransit Gotthard Base, un tunel care străpunge Alpii

În anul 1999 guvernul elveţian a dat undă verde celui mai ambiţios proiect de construcţie a unui tunel din istorie. Tunelul feroviar dublu Gotthard Base, care a fost inaugurat în iunie, urmează, prin subteran, la o adâncime de până la 2,4 kilometri, o rută folosită din vechime pentru a transporta bunuri peste Alpi. Lucrătorii au excavat 31 de milioane de tone de rocă din munte, din care 60% a fost reciclată în cadrul lucrărilor de amenajare a tunelului feroviar cu lungimea de 56 de kilometri. În prezent, pasagerii pot ajunge de la Zurich la Milano în doar trei ore şi jumătate (cu mai mult de jumătate de oră mai repede decât anterior), iar faptul că transportul de mărfuri pe acest tronson nu se mai face prin mijloace rutiere ci pe calea ferată contribuie substanţial la reducerea poluării în regiune

2. Oaza subterană de la Zayed National Museum

Pentru ca vizitatorii să poată rezista căldurii din Emiratele Arabe Unite, galeriile Muzeului Naţional Zayed vor fi subterane. Un fel de turnuri, inspirate de aripile şoimilor deşertului vor permite degajarea aerului cald, atrăgând în acelaşi timp aer rece pentru a răcori structura.

3. Un parc acvatic aflat la nivelul următor: Mack Rides Pulsar

Plimbările banale cu bărcuţa prin canalele amenajate într-un parc tematic sunt atât de... retro, motiv pentru care o firmă germană care concepe noi parcuri de distracţii a lansat o nouă provocare. Această firmă a secat albia unui lac şi apoi a reumplut-o cu apă pentru a instala fundaţia unui montagne-russe în formă de "U" ale cărui vagoane se avântă cu aproape 100 km/h în apă, generând un val ca de tsunami care îi udă până la piele pe amatorii de senzaţii tari.

4. Gensler's Shanghai Tower: Un zgârie-nori ultra-verde

Cu cât o clădire este mai înaltă, cu atât este mai dificil să-i încălzeşti sau să-i răceşti în mod eficient interiorul. Din acest motiv arhitecţii şi inginerii constructori au conceput pentru cea de-a doua clădire ca înălţime din lume, care a fost inaugurată anul acesta la Shanghai, o faţadă cu pereţi dubli care "acţionează ca un termos, asigurându-le ocupanţilor căldură pe timpul iernii şi mult dorita răcoare în timpul verii", conform directorului acestui proiect, Grant Uhlir. Forma specifică a acestui turn este legată şi de spaţiul rezervat celor 21 de "grădini cereşti" a căror funcţie estetică este dublată de funcţia practică de a purifica aerul din interiorul clădirii.

5. Ciuperci care rămân proaspete chiar şi lungi perioade de timp

În SUA, aproximativ 40% din mâncare este aruncată, de cele mai multe ori din cauza alterării. Un specialist în bolile plantelor de la Pennsylvania State University a apelat la un versatil instrument de editare genetică denumit CRISPR-Cas9 pentru a obţine ciuperci de consum care se alterează mai greu şi pot rezista mai mult timp în frigider, fie în supermarket, fie acasă. Deşi aceste ciuperci nu sunt încă pe piaţă, tehnologia folosită pentru a le mări rezistenţa ar putea fi încercată, în curând, şi pe alte alimente.

6. Atunci când liftul te poate transporta în orice direcţie!

Puţurile lifturilor pot ocupa de multe ori până la jumătate din amprenta la sol a unui zgârie-nori, iar cablurile din oţel de care sunt prinse cabinele limitează cât de sus pot fi acestea ridicate. Astfel de constrângeri le fac viaţa dificilă arhitecţilor care doresc să construiască clădiri cât mai înalte şi cât mai spaţioase. Aici intră în acţiune "MULTI", o nouă generaţie de lifturi care levitează — vertical, orizontal şi pe diagonală! — prin intermediul unui sistem bazat pe magneţi puternici. Acest sistem de ascensoare va intra în faza de testare în Germania, la începutul anului viitor şi anunţă zorii unei noi ere în arhitectură şi ingineria construcţiilor în care clădirile vor putea fi şi mai înalte şi mai spaţioase decât până în prezent.

7. O soluţie rapidă de depozitare a dioxidului de carbon

Universitatea Columbia şi Universitatea din Islanda au propus CarbFix, o soluţie rapidă de depozitare a dioxidului de carbon, principalul gaz cu efect de seră cu care ne otrăvim planeta. Acest sistem este folosit la o termocentrală din Islanda şi funcţionează prin dizolvarea gazelor cu efect de seră în apă pe care apoi o pompează în roci bazaltice unde se transformă, în interval de câţiva ani, în calcar inofensiv pentru mediu. Platoul oceanic abundă în formaţiuni bazaltice, iar această metodă de a scăpa de dioxidul de carbon ar putea fi folosită la scară globală.

8. LIGO, microfonul pentru Univers conceput de MIT şi Caltech

LIGO (acronimul de la Laser Interferometer Gravitational-Wave Observatory) a fost folosit în urmă cu o decadă pentru a detecta undele gravitaţionale — fluctuaţii în curbura spaţiu-timp care se propagă ca nişte unde, iar unele dintre ele datează încă de la Big Bang. Anul acesta, un sistem îmbunătăţit, denumit Advanced LIGO, care, în esenţă este mai sensibil, a reuşit să confirme una dintre cele mai importante predicţii lansate de Albert Einstein. Și a făcut-o din prima încercare. Dacă ne plimbăm cu barca pe un lac liniştit, observăm cum la suprafaţa apei se formează unde, mici valuri, care ne însoţesc pe direcţia de deplasare. Conform lui Albert Einstein, acelaşi lucru se întâmplă atunci când obiectele grele se deplasează prin spaţiu-timp. În Teoria Generală a Relativităţii, Einstein explică faptul că spaţiul nu este un vid, aşa cum se credea, ci mai degrabă un material sau o ţesătură cu patru dimensiuni ce poate fi trasă sau împinsă de obiectele cosmice care se deplasează prin ea. Aceste distorsiuni generate în spaţiu-timp sunt adevărata cauză a atracţiei gravitaţionale. Prin observarea acestor unde oamenii de ştiinţă pot pune cap la cap istoria Universului şi pot detecta evenimente cosmice rare, aşa cum sunt exploziile de tip supernovă.

9. Tehnologia TEB: Un sistem inovator şi nepoluant de transport în comun testat de China

China testează un nou concept de sistem de transport public menit să răspundă problemelor poluării şi aglomeraţiei în trafic — sistemul Transit Elevated Bus (TEB), un autobuz electric, pe şine, care însă nu ocupă loc în trafic, maşinile putând să circule pe sub el şi care le oferă pasagerilor nişte condiţii de călătorie de invidiat. Rămâne de văzut dacă acest sistem se va dovedi practic, însă pentru a soluţiona probleme majore aşa cum este cea a traficului supraaglomerat din mediul urban este nevoie de astfel de concepte noi şi radicale.

10. Pisica de mare robotică de la Harvard: Primul animal cyborg

Biologii încearcă să producă organe artificiale, însă pentru a reuşi acest lucru trebuie să înţeleagă foarte bine modul în care celulele musculare, precum celulele miocardice, comunică unele cu altele. Astfel, oameni de ştiinţă de la Harvard au reuşit să creeze primul hibrid animal-robot. Această pisică de mare de dimensiunea unui bănuţ are un schelet din aur acoperit cu un polimer de care se ataşează celule musculare prelevate de la şoareci. Pulsaţiile luminii fac această pisică de mare să "înoate". Acest prim animal cyborg ar putea să ne ajute să construim o primă inimă artificială, jumătate muşchi, jumătate maşinărie. 
capital.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus