Stiri de ultima ora

Când dezastrul n-a fost chiar atât de mare: economia germană face faţă recesiunii mai bine decât s-a anticipat, turismul francez este cât se poate de viu, iar comerţul mondial îşi revine mai rapid decât din criza anterioară

Când dezastrul n-a fost chiar atât de mare: economia germană face faţă recesiunii mai bine decât s-a anticipat, turismul francez este cât se poate de viu, iar comerţul mondial îşi revine mai rapid decât din criza anterioară
Economic
Când dezastrul n-a fost chiar atât de mare: economia germană face faţă recesiunii mai bine decât s-a anticipat, turismul francez este cât se poate de viu, iar comerţul mondial îşi revine mai rapid decât din criza anterioară

01.09.2020, 21:00

Deşi pandemia a făcut ca scena economică şi de business din Europa şi din alte părţi să abunde de veşti rele şi de scenarii apocaliptice, există şi  cazuri în care dezastrul nu s-a ridicat la nivelul temerilor iniţiale. Economia germană, turismul francez, paralizia Italiei, comerţul internaţional şi vânzările Ford sunt doar câteva.

Economia germană, cea mai mare din Europa, rezistă mai bine de cât s-a crezut la început şocurilor provocate de pandemie în condiţiile în care eforturile de stimulare a creşterii încep să-şi facă efectul, scrie Bloomberg. Guvernul condus de cancelarul Angela Merkel estimează că PIB-ul se va micşora cu 5,8% anul acesta, contracţie mai mică decât cea de 6,3% prevăzută în aprilie. Noua prognoză reprezintă totuşi cea mai severă recesiune de după terminarea celui de-al Doilea Război Mondial. Un aspect mai puţin plăcut este că anul viitor economia îşi va reveni mai lent, cu 4,4%. Estimarea iniţială era o creştere de 5,2%. Astfel, PIB-ul nu va ajunge probabil la nivelurile anterioare crizei înainte de 2022, arată ministerul economiei.

„Am reuşit să atenuăm impactul crizei“, a declarat ministrul economiei Peter Altmaier. „Privim la o revenire neaşteptat de rapidă în formă de «V», iar ce a fost mai rău a trecut.“ În pofida recentului puseu al pandemiei de COVID-19, evoluţia infectărilor este mai bună decât în alte părţi, iar Germania poate evita un nou episod de lockdown la nivel naţional, a precizat politicianul. Cele mai recente date statistice arată că şomajul a scăzut în august, iar un indicator al acti­vităţii fabricilor a atins cel mai ridicat nivel din ultimele 22 de luni.  Ministrul de finanţe a asi­gurat încă de acum o săptă­mâ­nă că economia Germaniei este într-o formă mai bună decât s-a crezut în urmă cu o lună-două.

Şi din Marea Britanie, a doua economie ca mărime a Europei, Banca Angliei a indicat la începutul lunii august că şocul provocat de pandemie va fi mai slab decât s-a temut, însă revenirea va fi mai lungă, iar criza a provocat pagube de durată la nivelul locurilor de muncă.

Din Suedia, o ţară care a abordat pandemia mai relaxat decât majoritatea statelor euro­pene, think-tank-ul Institutul Naţional pentru Cercetare Eco­nomică a evaluat recesiunea ca fiind mai puţin adâncă decât s-a aşteptat: minus 4,8% anul acesta, în 2021 urmând o creştere de 3,4%. Astfel, criza economică suedeză va fi la fel de dură cum a fost cea provocată de colapsul  financiar global din 2008-2009. Partea proastă este că „companiile vor continua să-şi reducă personalul, iar rata şomajului va ajunge la 10% la iarnă.“ Estimările iniţiale arătau o scădere a PIB-ului suedez de 5,4% anul acesta şi o creştere de 3,5% în 2021.

De asemenea, guvernul da­nez se aşteaptă la o recesiune mai lină după ce economia s-a do­vedit surprinzător de rezistentă în faţa pandemiei. Ministerul de finan­ţe a calculat că PIB-ul se va mic­şora cu 4,5% anul acesta. Esti­marea ante­rioară prevedea o con­tracţie de 5,3%.

Spre deo­sebire de Suedia, guvernul Danemarcei a aplicat măsuri stricte de lockdown, mai devreme chiar decât cele mai multe naţiuni europene, însă cheltuielile consu­matorilor n-au avut de suferit atât de mult pe cât s-a crezut la început, iar numărul falimentelor este mai redus decât s-a anticipat.

În Italia, ministrul economiei Roberto Gualtieri a declarat la începutul lunii trecute că economia, una dintre cele care pătimesc cel mai mult de pe urma pandemiei, s-a descurcat mai bine decât s-a crezut şi a prezis o „revenire foarte puternică în trimestrul III“.

Prognoza oficială pentru anul aceste este o scadere de 8% a PIB, însă Gualtieri a precizat că aceasta va fi îmbunătăţită.

Mai optimist în privinţa economiei este şi guvernul rus, iar biroul de statistică al Canadei se aşteaptă ca PIB-ul să fi urcat în iunie şi iulie mai mult decât a estimat anterior. Economiştii se aşteaptă la o creştere „mamut“ a activităţii economice în trimestrul trei, dublă faţă de cea americană „ rezultatul reacţiei mai rapide şi mai hotărâte decât cea a SUA în faţa pandemiei, notează Reuters.

În Franţa, veşti nesperat de bune au venit din turism. După ceea ce oficialii francezi au descris a fi un sezon turistic de primăvară „catastrofal“ a venit o surpriză plăcută: o scădere a numărului de turişti mai redusă decât estimările iniţiale. Datele federaţiei naţionale a industriei de profil arată că doar 53% din rezidenţii din Franţa au plecat în vacanţă în iulie şi august, faţă de 71% în 2019, scrie Forbes. Însă 94% dintre cei care au călătorit s-au ales locaţii din Franţa, impulsionând astfel turismul intern. Rezultatul este că unele teritorii au raportat un număr de turişti chiar mai mare decât anul trecut, în unele cazuri cu 10% sau mai mult.

O veste mult aşteptată de toată lumea este că revenirea comerţului internaţional din şocul cauzat de pandemie va fi mai rapidă decât cea de după recesiunea provocată de criza financiară din 2008, potrivit Institutului Kiel pentru Economia Mondială. Volumele de mărfuri livrate pe mare s-au reîntors deja la nivelurile la care au revenit abia după un an în criza anterioară. Această evoluţie sugerează o revenire în formă de „V“, a explicat preşedintele institutului german, Gabriel Felbermayr. Comerţul a suferit „o cădere în abis, dar recuperează rapid. Situaţia actuală este semnificativ mai bună decât cea din urmă cu un deceniu“, a spus economistul. Pandemia a împins economia lumii în ceea ce ar putea fi cea mai adâncă recesiune de după Marea Depresiune economică. Relansarea iniţială reflectă retragerea restricţiilor severe impuse pentru a preveni răspândirea coronavirului, iar mulţi decidenţi de politici au avertizat contra unui optimism prematur. Organizaţia Mondială a Comerţului a anunţat în urmă cu câteva săptămâni că proiecţiile pentru o revenire rapidă, în formă de „V“, în 2021 ar putea fi „exagerat de optimiste“. Însă alţii, inclusiv Institutul Kiel, sunt mai încrezători. Recent, directorul general al Fondului Monetar Internaţional Kristalina Georgieva a vorbit despre „o revigorare a comerţului“. Institutul Kiel a explicat că îşi intemeiază proiecţiile pe normalizarea traficului maritim din Americi, Asia şi Europa.

Constructorul auto american Ford Motor, cu fabrici şi în Europa, inclusiv România, a anunţat că rezultatele financiare din trimestrul doi nu sunt atât de sumbre pe cât s-a temut când a fost nevoit să-şi închidă fabricile, iar cumpărătorii s-au adăpostit de pandemie acasă. Grupul a raportat un profit net de 1,12 miliarde de dolari, care ia în calcul un câştig excepţional de 3,5 miliarde de dolari rezultat din participaţia pe care o are la compania de vehicule autonome Argo AI. Altfel, fără acest câştig, rezultatul ar fi pierderi de 1,9 miliarde de dolari, sau 35 de cenţi pe acţiune. Analiştii de pe Wall Street anticipau pierderi de 1,17 dolari pe acţiune, adică de trei ori mai mari.
www.zf.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus