Stiri de ultima ora

Băncile europene îşi reduc personalul, dar vor să-şi recompenseze investitorii, de teamă că aceştia nu le vor mai da bani

Băncile europene îşi reduc personalul, dar vor să-şi recompenseze investitorii, de teamă că aceştia nu le vor mai da bani
Economic
Băncile europene îşi reduc personalul, dar vor să-şi recompenseze investitorii, de teamă că aceştia nu le vor mai da bani

08.12.2020, 00:05

De la  Santander în Spania la ING în Olanda şi SocGen în Franţa, băncile europene fac în plină pandemie restruc-turări de personal într-un ritm care aduce totalul locurilor de muncă desfiinţate în 2020 aproape de recordul de 80.000 stabilit anul trecut. Cu toate acestea, instituţiile de credit cer să fie lăsate să-şi recompenseze investitorii, adică să le plătească dividende.

Băncile au renunţat la plata divi­den­delor pentru 2019 la recomadarea - pe care băncile nu pot decât s-o respecte - făcută la începutul pandemiei de BCE, care spera ca instituţiile de credit să-şi utilizeze rezervele pentru consolidarea capi­talului în aştep­tarea unei furtuni pe piaţa creditului. În schimb, băncile pri­mesc garanţii de credit de la guverne şi împrumuturi fără costuri de la BCE.

În noiembrie, SocGen a anunţat rezultate financiare impresionante pentru trimestrul trei, dar şi eliminarea a 650 de posturi în Franţa de la divizia de investment banking.

Apoi, mai recent, banca franceză a spus că îşi va fuziona două reţele de retail franceze şi va închide 600 de sucursale pentru diminuarea cheltu­ielilor. Argumentul este că banca vrea să profite schimbările produse de pande­mie în comportamentul clienţilor, care preferă tranzacţiile online.

SocGen n-a spus şi câte locuri de muncă vor fi astfel desfiinţate. Pentru banca franceză, 2020 a fost un an marcat de pierderi semnificative pentru divizia de equity trading, care a pariat neinspirat pe faptul că companiile vor continua să plătească dividende în pandemie. Cu toate acestea, după cum a remarcat The Economist, rezultatele financiare generale raportate pentru trimestrul trei de băncile europene sunt surprinzător de bune având în vedere perturbările economice. Pierderile din trimestrul doi s-au transformat în profituri.

Iar profit înseamnă posibilitatea de a oferi dividente şi de aceea mulţi dintre bancheri sunt nerăbdatori, sau chiar disperaţi, să reia plata dividendelor. În noiembrie, Suedia a devenit prima ţară care sugerează că ar putea permite reluarea plăţilor anul viitor, dacă economia va continua să se stabilizeze şi băncile vor rămâne profitabile. Tot luna trecută, un membru al consiliului guvernator al BCE, Yves Mersch, a declarat pentru Financial Times că băncile europene pot relua plata dividendelor anul viitor dacă dovedesc că pot rezista şocurilor economice produse de pandemie. Preformanţele peste aşteptări ale sectorului se datorează câtorva factori: venituri solide, reducerea provizioanelor şi o structură sănătoasă a capitalului. La capitolul venituri, unele bănci au profitat de volatilitatea de pe pieţe făcând bani din tranzacţii cu obligaţiuni şi valută. Unele s-au descurcat bine pe piaţa ipotecilor. Deşi presează marjele de credit, dobânzile mici permit băncilor să câştige mai mult din credite pentru locuinţe deoarece dobânzile percepute de la clienţi scad mai lent decât costurile lor de finanţare. De asemenea, ajută şi faptul ca piaţa locuinţelor este încă vie „ cei care au de obicei slujbe de birou şi acum muncesc de acasa preferă să se mute mai departe de centrul oraşului, în periferii mai verzi.

În acest context, şefii băncilor susţin că au suficiente motive pentru a le da speranţe investitorilor lor că vor primi dividende anul viitor. Sunt ner1bdatori să se despartă de bani. Preţurile acţiunilor băncilor britanice şi din zona euro sunt sub presiune de c‚nd Banca Angliei şi BCE le-au cerut instituţiilor de credit să oprească plăţile. Investitorii, care de obicei cumpără acţiuni bancare pentru a obţine un venit stabil şi recurent pe care “l pot redirecţiona către acţiuni cu creştere rapidă, cum ar fi cele din tehnologie, simpatizează prea puţin cu sectorul bancar în situaţia actuală. Acest lucru face ca băncile să fie mai degrabă mai puţin sigure dec‚t mai sigure, spune Ronit Ghose de la Citigroup. Dacă ies din graţiile investitorilor, companiile cu greu pot str‚nge capital propriu de pe pieţele de capital.

Autorităţile de reglementare se confruntă cu o alegere dificilă. Pe de o parte, băncile din zona euro au trecut cu brio ultimele teste de stres ale BCE, ceea ce sugerează că prelungirea interdicţiei poate fi excesiv de precaută. Pe de altă parte, autorităţile de reglementare “şi fac griji că sprijinul guvernamental re“nnoit, pe fondul noilor măsuri de lockdown, am‚nă doar problemele pentru anul viitor. BCE estimează că, “ntr-un scenariu sever, dar plauzibil, “n care PIB-ul zonei euro scade cu peste 12% “n 2020 şi creşte cu doar 3-4% “n 2021 şi 2022, “mprumuturile neperformante ale băncilor ar putea atinge 1.400 miliarde euro, cu mult peste nivelurile atinse “n timpul crizei financiare mondiale din 2007-09 şi al crizei datoriilor suverane din 2010-12.
www.zf.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus