Stiri de ultima ora

Romanele a doi autori români au fost traduse în Serbia şi Franţa

Romanele a doi autori români au fost traduse în Serbia şi Franţa
Cultura
Romanul "Spre văi de jad şi sălbăţie" de Veronica D. Niculescu a apărut zilele acestea în Serbia, la editura Partizanska Knjiga, în traducerea lui Đura Miočinović, şi "Cazemata", de Tudor Ganea, a apărut la editura Le Nouvel Attila din Franţa, cu titlul "La femme qui a mangé les lèvres de mon père", traducere de Florica Courriol, anunță news.ro.

Volumele lor au fost editate în România de Polirom.

„Romanul Veronicăi D. Niculescu este o carte nespus de frumoasă despre bucuriile şi tristeţile omeneşti. O carte importantă pentru a înţelege care este literatura română de azi, dar înainte de toate, ce este literatura în general, adică ce ar trebui să fie”, scrie Srđan Srdić pe coperta 4 a ediţiei sârbe.

Veronica D. Niculescu a participat la Festivalul de proză scurtă Kikinda Short în 2011, aceea fiind prima ei prezenţă în spaţiul literar sârbesc. A fost cel de-al doilea autor român invitat la festival, după Radu Pavel Gheo. Peste un an, a beneficiat şi de o rezidenţă de creaţie în Serbia, în cadrul unui program susţinut de Ministerul Culturii din Serbia şi Biblioteca „Vuk Karadžić”, Kragujevac.

"Spre văi de jad şi sălbăţie" a primit Premiul „Cartea anului” acordat de USR Sibiu şi a avut nominalizări la Premiul Naţional pentru Proză al Ziarului de Iaşi şi la Premiul „Cea mai îndrăgită carte a anului - alegerea liceenilor” la FILIT.

Departe de oraşul natal, de familie şi de cel pe care încă îl iubeşte, Miranda Dortloft scrie un basm în rime. Proza densă care înconjoară această joacă imaginară, cocon al îndoielilor şi mărturisirilor, dezvăluie viaţa reală a Mirandei: din anii copilăriei petrecuţi în comunism, într-o familie mixtă, unde rege este contrastul, trecând prin povestea de dragoste, până în prezentul pustiit şi zdruncinat de depresie.

Primul roman al Veronicăi D. Niculescu îşi poartă cititorul printr-un labirint al oglinzilor deformante în care rătăcesc mână în mână o realitate şi o poveste, o prinţesă şi o femeie a zilelor noastre.

Scriitoarea şi traducătoarea Veronica D. Niculescu (n. 1968, România), a publicat volumele de proză scurtă "Adeb" (2004, Premiul pentru Debut, USR Sibiu), "Orchestra portocalie" (2008) şi "Roşu, roşu, catifea" (2012, Premiul revistei Tiuk! pentru proză scurtă „ScurTiuk“; nominalizări la Premiile Radio România Cultural şi la Premiul Naţional pentru Proză al Ziarului de Iaşi); cărţile-pereche "Simfonia animalieră" (2014, Premiul „Cercul Literar de la Sibiu“ al USR Sibiu; nominalizare la Premiul Naţional pentru Proză al Ziarului de Iaşi) şi "Hibernalia" (2016); romanele "Spre văi de jad şi sălbăţie" (Polirom, 2016, Premiul „Cartea anului“ acordat de USR Sibiu; nominalizări la Premiul Naţional pentru Proză al Ziarului de Iaşi şi la Premiul „Cea mai îndrăgită carte a anului - alegerea liceenilor“ la FILIT), "O vară cu Isidor" (Polirom, 2017), "Iarna lui Isidor" (Polirom, 2020), "Luchian. Ochii, sufletul, mâna" (Polirom, 2020), "Toţi copiii librăresei" (Polirom, 2020).

A scris în colaborare cu poetul Emil Brumaru "Basmul Prinţesei Repede-Repede" (Polirom, 2009) şi "Cad castane din castani" (Polirom, 2014, nominalizare la Premiile Observator cultural).

A câştigat Concursul de scenarii HBO, la TIFF 2010, cu scenariul de scurtmetraj "Curierul", bazat pe o povestire din volumul de debut.

A tradus patruzeci de volume semnate de Vladimir Nabokov, Samuel Beckett, Lewis Carroll, Don DeLillo, Siri Hustvedt, Lydia Davis şi alţii. Premiul „Antoaneta Ralian” pentru Traducere la Târgul de carte Gaudeamus 2016. Premiul pentru Traducere la Gala Premiilor Observator cultural 2017.

Romanul "Cazemata" (Polirom, 2016, 2019), de Tudor Ganea, a apărut la editura Le Nouvel Attila din Franţa, cu titlul "La femme qui a mangé les lèvres de mon père", traducere de Florica Courriol.

Mohorâtă, ameninţătoare, asemenea unui monstru preistoric, vechea cazemată germană stă încă în picioare pe faleză. Un tânăr marginal ce-şi duce veacul prin tunelele despre care se spune că o leagă de mare e găsit fără viaţă pe cupola ei, cu trupul brăzdat de tăieturi. Trei muncitori de pe şantierul unui bloc ce urmează să fie înălţat peste cazemată dispar fără urmă unul după altul. Inspectorul Adamescu este infiltrat în zonă pentru a ancheta sub acoperire straniile evenimente. Sub pojghiţa realităţii mizere a unui mic cartier de la malul mării, tânărul poliţist descoperă o lume fabuloasă, populată de personaje ca Olube, Borhot, Liţoi, Baban, Turcoaica, femeia fără vârstă, sau Coco, proxenetul fără buze. Poveştile lor fantastice conturează treptat istoria bătrânei fortificaţii, asupra căreia pare să plutească un blestem şi a cărei influenţă asupra lumii ce o înconjoară nu a slăbit câtuşi de puţin.

Tudor Ganea (n. 1983, Bucureşti) este arhitect. A debutat în 2016 cu romanul "Cazemata" (Polirom), pentru care a primit premiul „Tânărul prozator al anului 2016”, în cadrul Galei Tinerilor Scriitori, premiul pentru debut al revistei Observator cultural, premiul „Nepotu’ lui Thoreau” (debut) şi a fost nominalizat la Premiile Uniunii Scriitorilor (debut). Este prezent în antologia "European First Novel Festival" (Budapesta, 2017). În 2017 i-a apărut cel de-al doilea roman, "Miere" (Polirom), distins cu premiul „Tânărul prozator al anului 2017”, în 2018 a publicat cel de-al treilea roman, "Porci" (Polirom), nominalizat pe lista scurtă a Premiului Uniunii Europene pentru Literatură 2019, iar în 2019 a publicat romanul "8" (Polirom). Fragmente din romanele sale au fost traduse în limbile maghiară, turcă, italiană, franceză, spaniolă şi engleză.
stiripesurse.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus