Stiri de ultima ora

REPORTAJ Alba: Spectacol de reconstituire istorică a personalităților Marii Adunări Naționale de la 1 decembrie 1918

REPORTAJ Alba: Spectacol de reconstituire istorică a personalităților Marii Adunări Naționale de la 1 decembrie 1918
Cultura
Zece personalități ale Unirii - Vasile Goldiș, Iuliu Maniu, Iuliu Hossu, Miron Cristea, Gheorghe Pop de Băsești, Alexandru Vaida Voevod, Iosif Jumanca, Aurel Lazăr, Elena Pop și cel căruia îi datorăm singurele fotografii realizate în acea zi de 1 Decembrie 1918, Samoilă Mârza, vor putea fi "întâlniți" de cei care vor veni la Alba Iulia de Ziua Națională, și nu numai, grație unui nou proiect de reenactment derulat de Muzeul Național al Unirii (MNU).

Personajele au fost readuse la viață printr-un proiect de reconstituire istorică lansat, miercuri, în Sala Unirii, clădirea care a găzduit ședința Marii Adunări Naționale ce a hotărât în urmă cu 99 de ani Unirea Transilvaniei cu România și care era cunoscută pe vremea aceea drept Cazina Militară.

"În întâmpinarea Centenarului Unirii, ne propunem reconstituirea, parțială evident, a ceea ce a însemnat ziua de 1 Decembrie 1918 la Alba Iulia. În încercarea de a crea o imagine cât mai fidelă și mai coerentă a Adunării naționale și a episoadelor din preajma lui 1 Decembrie, vom aduce în prim plan zece personalități care și-au legat puternic biografia de Unirea Transilvaniei cu România", au menționat inițiatorii acestui proiect.

Selectarea personajelor s-a dovedit a fi "un exercițiu dificil", la numărul de zece ajungându-se, potrivit acestora, prin adaptarea la resursele proiectului, cât și în ideea constituirii unei echipe operative de reenactment, care să deservească scopul propus pentru Centenar.

În afară de alegerea lui Goldiș, Pop de Băsești, Vaida Voevod, Maniu, Hossu și Cristea, personalitățile cele mai importante de la 1 Decembrie 1918, pentru asigurarea reprezentativității acestui grup, inițiatorii proiectului au decis să-i includă și pe socialistul Iosif Jumanca și pe Elena Pop, sora lui Maniu, ca reprezentantă a femeilor. Pentru alegerea lui Aurel Lazăr în detrimentul lui, de exemplu, Ștefan Cicio Pop, a contat raportarea și la patrimoniul muzeului, care conține biroul avocatului orădean pe care a fost scrisă Proclamația de autodeterminare a românilor din Transilvania, la 12 octombrie 1918. Un alt personaj ales este Samoilă Mârza, supranumit de posteritate "fotograful Unirii", cel care a surprins în câteva clișee pulsul acelei zile de 1 Decembrie.

"Este un proiect prin care ne-am propus să întâmpinăm Centenarul așa cum se cuvine. Vrem să vă spunem istoria Centenarului prin aceste personaje", a afirmat directorul general al MNU, Gabriel Rustoiu.

Intitulat "Ținutele istoriei VI. Personalitățile Unirii:, proiectul finanțat cu peste 43.000 de lei de către Administrația Fondului Cultural Național, și-a propus punerea în valoare prin reenactment a zece personalități marcante, de prim rang, legate de evenimentul de acum aproape o sută de ani.

"Suntem mândri să le întruchipăm (personajele — n.r.) și sper să ne putem ridica la nivelul lor, cel puțin prin prezența noastră", a spus șeful Secției de Istorie Muzeologie a MNU, Tudor Roșu.

Muzeograful îi dă viață în acest proiect lui Vasile Goldiș, cel care a redactat Actul Unirii și i-a dat citire în ședința Adunării Naționale.

"O să încercăm să dăm viață unor mici secvențe a ceea ce s-a întâmplat aici acum 99 de ani," a declarat, la rândul său, purtătorul de cuvânt al MNU, Liviu Zgârciu. El îl întruchipează pe Iuliu Hossu. "Eu sunt un personaj care, zic că, mi-am adus contribuția la actul de la 1 Decembrie 1918. Fac parte dintre puținele personaje care le puteți vedea în pozele făcute atunci. Sunt episcopul greco-catolic Iuliu Hossu, atunci episcop al Gherlei", a menționat Liviu Zgârciu.

Un alt muzeograf care îl întruchipează pe Samoilă Mârza, Rareș Diodiu, le-a prezentat elevilor prezenți miercuri în Sala Unirii contextul în care a reușit să fotografieze în 1 Decembrie 1918 Marea Adunare Națională, imortalizată în doar cinci poze.

Trei din cele cinci fotografii înfățișează scene cu mulțimea de pe Câmpul lui Horea (Platoul Romanilor), iar două cu tribunele oficiale de la care au vorbit episcopul Iuliu Hossu și Dr. Aurel Vlad. Din păcate, nu există fotografii realizate în fosta Casină, actuala Sală a Unirii, locul unde cei 1.228 de delegați au proclamat Unirea Transilvaniei cu România. Neavând credențional (mandat — n.r.), Samoilă Mârza nu ar fi fost lăsat să intre, susțin unii istorici.

Chiar și într-un număr atât de mic, fotografiile au putut constitui însă un argument al delegației României prezente la Conferința de Pace de la Paris din anul 1919 pentru a demonstra caracterul plebiscitar al acestei întruniri.

Anterior prezentării celor zece personaje, cei aflați în Sala Unirii au asistat la o demonstrație a "Gărzii Naționale de la Alba Iulia", o altă trupă de reenactori a MNU. Garda întruchipează soldați români din Armata Imperiului Austro-Ungar, îmbrăcați într-o ținută din care au fost scoase, ca și în decembrie 1918, însemnele austro-ungare, înlocuite cu însemne românești. Condusă în urmă cu 99 de ani de către colonelul Florian Medrea, Garda Națională a asigurat siguranța și buna desfășurare a Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, la care au fost prezenți peste 100.000 de oameni.

Unul dintre copiii prezenți la lansarea noului proiect al MNU, Bogdan, elev în clasa a X-a la Colegiul "Horea, Cloșca și Crișan", s-a arătat impresionat mai ales de demonstrația militară și de discursul lui Vasile Goldiș. "Cei prezenți aici la 1 Decembrie 1918 erau niște oameni foarte hotărâți și care știau scopul și de ce au venit la Alba Iulia", a opinat acesta.

Daniela Cetean, profesoară de istorie la același colegiu, a apreciat drept "extraordinară" noua inițiativă a MNU, chiar cu un an înainte de Centenar. "Este un altfel de lecție de istorie. Copiii știau despre celelalte proiecte (de reconstituire istorică ale MNU — n.r.). Mi se pare extraordinară această inițiativă chiar cu un an înainte de Centenarul Marii Unirii. Actorii au fost nemaipomeniți, iar pentru copii a fost o lecție deosebită", a afirmat cadrul didactic.

Muzeul din Alba Iulia a mai câștigat de-a lungul timpului astfel de proiecte, prin care au fost înființate trupe de legionari romani, războinici daci și gladiatori, dar și de întruchipare a unor personaje istorice ca Avram Iancu, Horea, Mihai Vitezul, Regele Ferdinand, Regina Maria etc.
www.agerpres.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus