Stiri de ultima ora

Muzeul Naţional al Banatului investighează obiecte vechi de mii de ani cu aparatura utilizată şi în misiunile Apollo, de cercetare a rocilor selenare

Muzeul Naţional al Banatului investighează obiecte vechi de mii de ani cu aparatura utilizată şi în misiunile Apollo, de cercetare a rocilor selenare
Cultura
Mii de obiecte descoperite de arheologi, unele unicat de mare valoare istorică, cu o vechime de sute sau mii de ani, aflate în proprietatea Muzeului Naţional al Banatului (MNaB) din Timişoara, aşteaptă să fie datate, investigate, diagnosticate, restaurate şi conservate, în cazul lor fiind folosită aparatură utilizată şi în misiunile Apollo de cercetare a rocilor selenare.

Unul dintre aceste aparate, XRF (fluorescenţă de raze X) portabil Brukner Tracer 5i, a fost conceput şi folosit iniţial şi pentru analiza rocilor selenare, în misiunile Apollo.

Cel de-al doilea aparat este un microscop Zeiss de cercetare, cu capacitate de analizare metalografică.

Odată cu achiziţionarea celor două aparate şi cu angajarea unui chimist investigator, sectorul de investigaţii chimice-fizice-biologice al LZR a putut fi reactivat, după mai bine de un deceniu.

"Prin aparatele pe care le avem acum în dotare, a crescut capacitatea de cercetare şi diagnosticare a laboratorului, precum şi a cercetării arheometrice pentru arheologi şi istorici. Pe lângă cele două aparate destinate sectorului de investigaţii au fost achiziţionate şi mai multe aparate şi dispozitive pentru restaurarea de hârtie şi carte veche, care măresc productivitatea şi calitatea intervenţiilor de restaurare. Pe lângă aceste achiziţii, au fost dotate şi celelalte sectoare de restaurare, metal şi ceramică. Pentru metale, avem un micro-sablator, care aşteaptă să fie pus în funcţie, deoarece nu avem un spaţiu corespunzător, deocamdată", a detaliat Dan Octavian Paul.

Investigatorul chimist al laboratorului, Diana Vărzaru, care se află pentru câţiva ani în perioada de formare, se concentrează asupra fiecărui obiect pe care-l are sub observaţie cu pasiunea cercetătorului care ştie că dincolo de microscop sau de ecranul monitorului descoperă o constelaţie de informaţii care fixează fiecare obiect la locul său în istorie, în societatea vremii.

"Aparatul cu care lucrez eu (XRF Bruker Tracer 5i, n.r.), primul achiziţionat care a ajuns la noi, este cel mai performant din întreaga lume, la această oră. Investigaţia este nedistructivă şi determină cu mare precizie compoziţia chimică a obiectului. Mai lucrez pe un microscop de cercetare Zeiss. Primul ne arată compoziţia unui obiect, iar microscopul ne va arăta cum a fost confecţionat. După o consultare cu colegii investigatori din ţară şi pe baza celor două aparate, intenţionăm ca laboratorul nostru să devină, în timp, un centru naţional de excelenţă pentru obiectele din metal. Nu mai avem în zona de vest a ţării o asemenea capacitate ştiinţifică în domeniul muzeal şi al conservării şi restaurării patrimoniului cultural. Am făcut până acum investigaţii la obiecte din metal şi ceramică ale muzeului", a explicat Diana Vărzaru.

De curând, Diana Vărzaru a investigat un pumnal a cărui datare era controversată.

"Sper ca rezultatele compoziţiei acestuia să ajute arheologii în cercetarea lor pentru încadrarea istorică corectă a pumnalului", a precizat Dan Octavian Paul.

Pe o măsuţă alăturată din laborator, o biblie de secol XVIII, cu sute de pagini, înnobilată cu superbe gravuri colorate, imprimate pe foiţe mai subţiri decât pergamentul, va fi reînnoită foaie cu foaie, de restauratorul de carte veche Luminiţa Bujancă. Cu ajutorul unui aparat special de iluminare, recent primit, specialista a descoperit că gravurile au fost colorate ulterior tipăririi cărţii.

"Este o Evanghelie din 1729, care are gravuri. Cu ajutorul aparaturii am aflat că a fost colorată ulterior cu culori de acuarelă. Restaurarea este dificilă şi migăloasă. Gravurile se tratează separat de restul cărţii, filă cu filă. La volumele mari, legătura este foarte bună, dar se lucrează pe volume desfăcute, să putem lucra pe fiecare foaie care trebuie vizualizată la aparat, pentru a vedea exact fisura, pe unde se defibrează foaia. Cu noul aparat se uşurează munca foarte mult", afirmă Luminiţa Bujancă.

Restauratoarea spune că la o carte se lucrează de la câteva luni până la un an sau doi, în funcţie de problemele întâlnite. Unele dintre cele mai mari probleme la cărţile vechi sunt intervenţiile empirice anterioare. O altă mare problemă o reprezintă atacurile biologice (fungi, insecte, rozătoare etc) care fragilizează şi pătează foile.

Pentru ca viaţa de dincolo de cortină a bunurilor culturale să fie corespunzătoare, pentru a le prelungi viaţa, conservatorul Ancuţa Corina Vlonga monitorizează permanent principalii factori microclimatici, temperatura, umiditatea relativă şi lumina, iar ulterior stabileşte strategii de conservare preventivă în expoziţiile şi depozitele MNaB.

"Eu sunt conservator, iar cu aparatul meu portabil de bază (ELSEC 765) măsor umiditatea relativă şi lumina. Pe lângă acesta, în spaţiile expoziţionale din Bastion (corp de clădire al muzeului n.r.) şi în depozite mai avem şi alte aparate de monitorizare. Pentru asigurarea parametrilor de microclimat avem aparate portabile umidificatoare şi dezumidificatoare", a spus Ancuţa Corina Vlonga.

LZR, înfiinţat în 1975, a fost unul dintre cele mai mari din ţară, având la un moment dat în jur de 32 de specialişti. În prezent, laboratorul are 11 experţi şi specialişti pentru restaurare hârtie-carte veche-legătorie, carte veche, ceramică, metal, lemn-mobilier, piatră, conservare preventivă şi investigaţii fizico-chimice şi biologice.
stiripesurse.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus