Stiri de ultima ora

James Cook n-a fost mâncat de canibali, leul pentru Ateneu şi iubita filozofilor.

James Cook n-a fost mâncat de canibali, leul pentru Ateneu şi iubita filozofilor.
Cultura
Tweet

1076: Papa Grigore al VII-lea anatemizează pe episcopii reuniţi în sinodul de la Worms şi îl excomunică pe Henric al IV-lea, Imparatul Sfantului Imperiu Roman, act prin care supusii sunt eliberaţi de jurământul de credinţă prestat regelui.

1349: În timpul unor revolte în Strasbourg împotriva evreilor, sunt arşi câteva sute de evrei şi restul sunt obligaţi să părăsească oraşul

1400: Richard II moare, cel mai probabil de foame, în Castelul Pontefract Castle, unde se afla încarcerat din ordinul lui Henry Bolingbroke

1556: Thomas Cranmer este declarat eretic

1778: Steagul Statelor Unite este recunoscut pentru prima oară de o navă străină, atunci când Amiralul Francez Toussaint-Guillaume Picquet de la Motte răspunde printr-o salvă de nouă tunuri salutului navei americane USS Ranger, al cărei capitan era John Paul Jones

1779: Războiul American de Independenţă: Bătălia de la Kettle Creek din Georgia

1779: James Cook este ucis de nativii hawaieni în apropiere de Kealakekua în Hawaii

James Cook a fost un căpitan englez, explorator şi cartograf ce a rămas în istorie pentru descoperirea Noii Zeelande, Australiei şi a numeroase insule din Pacific, printre care Hawaii, loc unde şi-a găsit şi moartea. „James Cook a fost omorât şi mâncat de canibali” este o variantă populară a morţii acestuia, adevarul fiind uşor diferit.

Căpitanul şi exploratorul James Cook s-a născut pe 7 noiembrie 1728 într-un sătuc din regiunea Yorkshire, Anglia şi, după o scurtă perioadă de ucenicie la un magazin dintr-o localitate de pescari din nordul Yorkshire-ului, ajunge pe una dintre navele familiei Sanderson (casa acestora adăposteşte astăzi Muzeul Memorial Căpitanul Cook), ce transporta carbuni între porturile britanice. Este perioada în care pregătirea sa include studiul algebrei, trigonometriei, navigaţiei şi astronomiei.

După finalizarea anilor de ucenicie, progresează rapid în cariera navală, astfel încât anul 1755 îl găseşte căpitan al unei nave civile. Considerând însă că o carieră militară l-ar ajuta sa avanseze mai rapid, Cook se înrolează voluntar în Marina Regală, de unde începe ca ajutor de ofiţer pe nava HMS Eagle, devenind în numai doi ani ofiţer responsabil cu navigatia (după ce dăduse examenele necesare şi îşi dovedise inclusiv vitejia în capturarea unei nave franceze).

Petrece cinci ani în America de Nord, în perioada Războiului de Şapte Ani (care a avut drept beligeranţi aproape toate marile puteri ale lumii de la acel moment), lui Cook datorându-i-se prima hartă detaliată a coastelor Insulei Newfoundland, în care s-a utilizat o metodă ştiinţifică de triangulaţie pentru determinarea punctelor de pe coastă unde se vărsau râurile, realizându-se astfel observaţii hidrografice detaliate. Hărţile sale au constituit referinţă pentru navigatorii prin acele zone vreme de două secole după aceea

Se pare că este perioada în care James Cook nu doar că ajunge în atenţia Amiralităţii dar îşi dezvoltă şi gustul pentru descoperiri, el notând (conform unui documentar publicat de BBC în 2011) că dorea să meargă „mai departe decât oricine înaintea mea, dar atât de departe cât cred eu că poate un om ajunge”.

James Cook a realizat trei mari călătorii, ultima fiind şi cea care i-a adus sfârşitul. În timpul primei expediţii (1768-1771), susţinută de Societatea Regală, Cook a fost angajat în calitate de comandat al expediţiei (fusese promovat şi la gradul de locotenent între timp) menite să observe şi să înregistreze orbita vizibilă a planetei Venus în jurul Soarelui. A doua parte a voiajului, a cărei scop se afla înscris în ordinele sigilate primite de la Amiralitate, îi indică să pornească apoi prin Pacificul de Sud în căutarea continentului a cărui existenţă doar se banuia, Terra Australis. Cook descoperă mai întâi şi cartografiază destul de exact Noua Zeelandă şi apoi devine primul european care pune piciorul pe continentul australian, în aprilie 1770, fără să o ştie însă cu siguranţă.

La întoarcerea în Anglia îşi publică jurnalele, devenind dintr-o dată un fel de erou naţional. Peste numai un an, este din nou însărcinat să porneasca în căutarea misterioasei Terra Australis, de aceasta data in calitate de capitan - deşi cartografiase aproape toată coasta estică a Australiei şi dimensiunile acesteia dădeau indicaţii referitoare la mărimea pământului descoperit, se credea totuşi că mult-căutatul continent se află situat mai la sud. În timpul acestei calatorii aproape că descoperă Antarctica, şi descoperă printre altele insulele Noua Caledonie şi Vanuatu.

Cea de-a treia şi ultima călătorie începe în 1776 şi are drept obiectiv secret descoperirea faimosului Pasaj de Nordvest. În 1778 o lasă în Tahiti pe Omai, călăuza sa din cea de-a doua călătorie şi porneşte mai spre nord, ajungând în dreptul arhipelagului pe care avea să îl numească „Insulele Sandwich”, în cinstea celui de-al patrulea Earl de Sandwich, la acea vreme Prim Lord al Amiralităţii. Devine astfel primul european ce pune piciorul în Hawaii, aşa cum este acum cunoscut arhipelagul. Porneşte mai departe, în căutarea Pasajului şi revine în Hawaii în 1779 cu cele două nave aflate sub comanda sa, Resolution şi Discovery, acostând în Kealakekua Bay, aflat pe cea mai mare insulă din arhipelag.

Momentul venirii europenilor pe insulă a coincis cu Makahiki, un festival al recoltei în onoarea zeului polinezian Lono şi, după unele păreri, acesta este motivul pentru care europenii nu au mai fost bine primiţi, velatura vasului HMS Resolution semănând, se pare, cu unele artefacte utilizate în timpul festivalului.

În orice caz, europenii sunt bine primiţi iniţial de către indigeni dar relaţiile devin ulterior tensionate şi Cook părăseşte Hawaii în februarie 1779, fiind nevoit să se întoarcă însă din cauza reparaţiilor pe care le necesitau navele.

Dispare apoi de pe nava Discovery un cuter (o ambarcaţiune utilizată în sec. XVI-XVII), echipajul presupunând că fusese furat de indigeni. Cook însuşi, conform unui articol publicat de Universitatea Canterbury din Noua Zeelandă şi care citează o lucrare din 1842, ar fi declarat: „Mi-e teamă…că aceşti oameni mă vor obliga să folosesc unele măsuri violente…nu trebuie lăsaţi să creadă că au obţinut vreun fel de avantaj asupra noastră”.

Decizia sa de a forma o expediţie de găsire a bărcii presupus furate de nativii hawaieni i-a fost fatală. Nereuşind să o descopere, Cook decide să se întoarcă încă o dată pe insulă pentru a-l lua ostatic pe regele hawaian Kalani’ōpu’u. Se pare că la intoarcerea spre bărci, marinarii au fost pe nesimţite înconjurati de indigeni şi Cook a fost lovit în cap cu o bâtă şi apoi înjunghiat. În luptă şi-au pierdut viata şi câţiva dintre marinarii săi.

Dintr-un articol al lui William Ellis din 1827, citat pe siteul aceleaşi universităţi, aflăm că indigenii i-au deplâns moartea şi, în conformitate cu propriile tradiţii la moartea unui şef de trib, l-au tăiat în bucăţi, i-au fiert rămăşiţele pentru a putea desprinde mai bine carnea de pe oase, carne pe care apoi au ars-o, i-au curăţat cu atenţie oasele pentru a le păstra cam de aceeaşi manieră în care erau prezervate rămăşiţele pământeşti ale sfinţilor din Evul Mediu. O parte dintre aceste rămăşiţe au fost returnate totuşi echipajului, pentru o ceremonie de înmormântare pe mare, în Golful Kealakekua.

Expediţia care îşi pierduse astfel conducătorul ajunge, în cele din urma şi sub comanda succesivă a doi subalterni ai acestuia (primul moare şi el la şase luni după părăsirea fatidicei insule), înapoi în Anglia, un an mai târziu.

1804: Karagheorghe (Gheorghe cel Negru) conduce prima răscoală sârbă împotriva Imperiului Otoman

1849: James Knox Polk devine primul preşedinte în funcţie al Statelor Unite ce a fost fotografiat, eveniment ce a avut loc la New York

1851: Este Înfiinţată la Paris societatea Junimea Română, o organizaţie de natură politică şi culturală a tinerilor studenţi români din Paris, îndrumaţi de N. Bălcescu, C.A.Rosetti

1855: Statul Texas este conectat prin telegraf de restul Statelor Unite, odată cu finalizarea realizării conexiunii cu fir de telegraf între New Orleans şi oraşul Marshall din Texas

1859: Oregonul devine cel de-al 33-lea stat al SUA

1876: Alexander Graham Bell depune, în acelaşi timp cu Elisha Gray, actele pentru obtinerea patentului de invenţie pentru telefon

1888: Este inaugurat Ateneul Român, clădire construită între anii 1886 şi 1888, fondurile fiind strânse prin subscripţie publică, prin stăruinţa lui Constantin Esarcu, sub lozinca „Daţi un leu pentru Ateneu"

Iniţiatorii români ai noii instituţii au avut ca model de inspiraţie aşezăminte similare existente în mari oraşe europene: Torino, Madrid şi Paris, amintite în cuprinsul statutului "Ateneului" din Iaşi în 1860. Cinci ani mai târziu, lua fiinţă la Bucureşti societatea culturală "Ateneul Roman". Anul 1865 s-a dovedit foarte productiv pentru ctitorirea şi desfăşurarea activităţilor noi instituţii. La 28 ianuarie / 9 februarie 1865 un grup de iniţiativă format din cunoscuţi cărturari ai timpului, grup al cărui animator era Constantin Esarcu, organizează un ciclu de conferinţe publice care însemnau de fapt inaugurarea promiţătoare a noului aşezământ de cultură. În toamnă, la 31 octombrie (12 noiembrie pe stil nou) se constituie noua Societate şi totodată are loc adoptarea statutelor sale. Instituţia se adresa unor largi categorii socio-profesionale cu o pregatire şcolară elementară, în special oameni recrutaţi din rândurile orăşenilor adulţi: funcţionari, meseriaşi, comercianţi, liber profesionişti, militari s.a.

Cel care avea să devină spiritul competent şi neobosit al mişcării ateneiste, dar şi al edificării impozantei creaţii arhitectonice care a înnobilat Bucureştiul şi continuă să fie o emblemă de prestigiu a Capitalei României a fost Constantin Esarcu, un entuziast în căutarile sale febrile pentru propăşirea culturală a românilor. Constantin Esarcu (1836-1898) era licenţiat în domeniul ştiinţelor naturii şi îşi susţinuse cu succes doctoratul în medicină. A îmbrăţişat cariera universitară, profesând la catedrele Facultăţii de Medicină şi Facultăţii de ştiinţe din Bucureşti. Constantin Esarcu a fost şi un foarte cunoscut diplomat, un asiduu căutator de documente referitoare la români existente în arhivele din Italia. Contribuţia sa la înfiinţarea Ateneului Roman a fost nu numai hotărâtoare dar şi … continuarea aici .

1912: Arizona devine cel de-al 48-lea stat al Uniunii (după ce, până în acel moment avusese statutul de Teritoriu al SUA)

1919: Începe Razboiul Polono-Sovietic

1924: Este fondată corporaţia IBM, prin schimbarea numelui companiei Computing-Tabulating-Recording în Corporatia Internaţională a Echipamentelor de Afaceri (International Business Machines Corporation)

1929: Sunt infiinţate Camerele de comerţ şi de industrie din România

1929: Masacrul de Sfântul Valentin: Şapte persoane, din care şase membri ai bandei rivale a lui Al Capone, sunt ucise la Chicago (Illinois)

1943: Al Doilea Război Mondial - Armata Roşie eliberează oraşul Rostov-pe-Don

1944: Al Doilea Război Mondial - Începe revolta anti-japoneză în Insula Java

1945: Al Doilea Război Mondial - Începe bombardarea oraşului Dresda din Germania de forţele aeriene britanice şi americane

1945: Al Doilea Război Mondial - Escadronul aerian american de avioane B-17 ce fusese trimis în zonă pentru a susţine Ofensiva sovietică de pe Vistula, bombardează, din cauza unei erori de navigaţie, oraşul Praga

1945: Are loc, la bordul navei americane USS Quincy, întâlnirea dintre Preşedintele SUA Franklin D. Roosevelt şi Regele Ibn Saud al Arabiei Saudite, marcând astfel stabilirea relaţiilor diplomatice oficiale între cele două ţări

1946: Este naţionalizată Banca Angliei

1946: Începe să funcţioneze primul calculator electronic ENIAC, conceput în 1943, la Universitatea din Pennsylvania

1949: Îşi începe lucrările primul parlament al statului Israel (Knesset-ul)

1949: Începe Greva Azbestistilor (Asbestos) din Canada, marcând începutul aşa-numitei Revoluţii Tăcute din Quebec-ul canadian

1956: La Moscova începe al XX-lea Congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. În ultima noapte a reuniunii, premierul Nikita Hruşciov a condamnat crimele lui Iosif Stalin într-un discurs secret

1961: Elementul 103, Lawrenciu, este sintetizat pentru prima dată la Universitatea din California.

1966: În publicaţia „New York Times" a apărut „Apelul către poporul şi Congresul SUA", prin care profesorii din 69 de universităţi cereau încetarea intervenţiei americane în Vietnam

1968: Plenara C.C. a P.C.R. hotărăşte desfiinţarea împărţirii administrativ-teritoriale copiate în 1950 după URSS şi revenirea la sistemul tradiţional al judeţelor şi municipiilor

1979: Adolph Dubs, ambasadorul SUA în Afganistan este răpit de militanţii Setami Milli, fiind ucis mai apoi într-un schimb de focuri între răpitorii săi şi poliţia afgană

1981: Dezastrul de la Stardust - un incendiu izbucnit într-un club de noapte din Dublin duce la moartea a 48 de persoane

1998: Dezastru feroviar la Yaoundé (Camerun) - un tren ce transporta petrol se ciocneşte cu un alt tren de marfă, determinând scurgere de combusibil. Un om care scotocea prin resturi şi încerca probabil să recupereze combustibil a determinat accidental o masivă explozie în care şi-au pierdut viaţa 120 de persoane

2003: Fostul suveran, regele Carol al II-lea, este înmormântat în curtea Mănăstirii Curtea de Argeş, alături de familia regală, iar Elena Lupescu, la o distanţă de 450 metri

2005: Un grup de studenţi lansează platforma Youtube, care va deveni în scurtă vreme un adevărat fenomen online, fiind cel mai mare website de video sharing şi sursă principală a „viralelor”
RomaniaLibera.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus