Stiri de ultima ora

Povestea familiei care nu ştia că al Doilea Război Mondial a existat: Cum au rupt membrii acesteia orice legătură cu oamenii timp de peste 40 de ani

Povestea familiei care nu ştia că al Doilea Război Mondial a existat: Cum au rupt membrii acesteia orice legătură cu oamenii timp de peste 40 de ani
Actualitate
Povestea familiei care nu ştia că al Doilea Război Mondial a existat: Cum au rupt membrii acesteia orice legătură cu oamenii timp de peste 40 de ani (Imagine: Daily Mail)

Familia Lykov a plecat în sălbăticie în 1936, atunci când capul acesteia, Karp, şi-a văzut fratele ucis de comunişti, relatează dailymail.co.uk .

Cei din familia Lykov aparţineau sectei Rascolnicilor (sau a Vechilor Credincioşi), sectă persecutată care a apărut în secolul al XVII-lea ca formă de protest faţă de reformele bisericeşti introduse de Patriarhul Nicon al Moscovei.

În 1979, atunci când au fost găsiţi de către un grup de geologi care au mers, cu elicopterul, în taigaua siberiană, membrii familiei Lykov trăiau aşa cum o făceau oamenii în urmă cu 500 de ani.

Până la descoperirea familiei Lykov, oamenii de ştiinţă credeau că în taigaua siberiană nu trăiau decât lupi, urşi şi alte animale capabile să reziste unui asemenea climat.

Karp Lykov, împreună cu soţia sa, Akulina, şi cu cei patru copii, doi dintre ei născuţi în sălbăticie, au trăit din 1936 la 150 de mile distanţă de prima aşezare omenească.

În 1936, băiatul soţilor Lykov, Savin, avea 9 ani, în timp ce fiica lor, Natalia, avea 2 ani. În 1940 s-a născut Dmitri, urmat la 2 ani distanţă de ultimul copil al cuplului, Agafia.

Galina Pismenskaya, cea care a condus grupul de geologi ce i-au găsit pe membrii familiei Lykov, a povestit pentru "The Smithsonian" cum a fost întâmpinată de Karp Lykov: "Avea părul ciufulit. Părea speriat şi era foarte atent. Trebuia să îi spunem ceva aşa că am început prin a-i zice: «Salutări, bunicule. Am venit să vă vizităm. Nu a răspuns imediat. Apoi am auzit o voce slabă, nesigură: «Bine, dacă aţi călătorit atât, puteţi intra»", a rememorat geologul.

Toţi membrii familiei trăiau într-o cămăruţă. În momentul în care geologii au intrat în cameră, le-au auzit pe Agafia Lukova şi pe sora sa mai mare, Natalia, spunând, printre lacrimi: "Asta este pentru păcatele noastre, pentru păcatele noastre". În acel moment, geologii au înţeles că trebuie să părăsească imediat încăperea.

Grupul de geologi l-a aşteptat afară pe Karp Lykov, care a sosit după jumătate de oră alături de cele două fete curioase, care îşi învinseseră între timp spaima. Geologii le-au oferit gem, pâine şi ceai, dar Lykov i-a respins cu fermitate.

Galina Pismenskaya i-a întrebat pe Karp şi pe copii dacă au mâncat vreodată pâine, bătrânul răspunzând: "Eu am mâncat, dar ele nu. Nu au văzut niciodată pâine".

Familia era permanent înfometată, supravieţuind cu iarbă sau scoarţă de copaci. În 1961, îngheţul puternic a distrus tot ce aveau în grădină cei din familia Lykov, aşa că au fost nevoiţi să mănânce pielea pantofilor lor. Fiul soţilor Lykov, Dmitri, a devenit cu timpul un expert în vânat.

În momentul în care geologii le-au arătat invenţiile moderne, Karp, care la acea vreme avea în jur de 80 de ani, a fost fascinat.

La început, cei din familia Lykov nu au dorit să primească niciun dar, cu excepţia sării, dar mai apoi au acceptat câteva cuţite, furculiţe şi o unealtă care să îi ajute în grădină.

În 1981, trei dintre cei patru copii ai lui Lykov au murit. Savin şi Natalia sufereau de insuficienţă renală, iar Dmitri a murit de pneumonie.

Karp Lykov a decedat pe 16 februarie 1988, la 27 de ani de la moartea soţiei sale, Akulina, care se înfometase pentru ca ceilalţi membri ai familiei să mănânce.

Miraculos, Agafia încă trăieşte şi are acum peste 70 de ani.
www.mediafax.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus