Stiri de ultima ora

O spinoasa problema de drept care afecteaza orice roman care si-a luat un credit a ajuns la Inalta Curte: Sunt abuzive comisioanele bancare de analiza si administrare?

O spinoasa problema de drept care afecteaza orice roman care si-a luat un credit a ajuns la Inalta Curte: Sunt abuzive comisioanele bancare de analiza si administrare?
Actualitate
Comisioanele de intocmire/analiza a dosarului de credit sau comisioanele de gestionare/ administrare a creditului sunt considerate abuzive potrivit Legii 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre comercianti si consumatori?O problema de drept sensibila, in conditiile in care instantele din Romania dau decizii contradictorii in astfel de cazuri. Asta dupa ce mai multe persoane care au luat credite, nemultumite de plata suplimentara a unor comisioane, au contestat in instanta contractul cu banca, au cerut restituirea unor comisioane si renegocierea conditiilor de creditare.In cazuri similare, unii au castigat, iar altii au pierdut. Punctele de vedere ale marilor instante din Romania sunt diametral opuse in aceste cazuri.De exemplu, Curtea de Apel Cluj sustine ca ambele comisioane sunt abuzive si precizeaza ca acestea nu au fost negociate, avand caracter preformulat, sau ca aceste comisioane s-au stipulat pentru prestatii inexistente sau injuste, fiind infrant principiul bunei credinte.Pe de alta parte, conform Curtii de Apel Craiova, comisionul de acordare a creditului si comisionul de administrare nu sunt abuzive. Potrivit magistratilor craioveni, comisioanele fac parte din pretul total al contractului, nu au fost negociate dar sunt clare si neechivoc exprimate, intr-un limbaj usor inteligibil.Pe de o parte, Curtea de Apel Bacau a retinut cuantumul ridicat al comisionului de administrare, prin raportare la dobanda lunara a creditului si lipsa unei justificari obiective in acest sens (spre exemplu 0,44% pe luna din sold, fata de dobanda lunara de 0,575%).Pe de alta parte, Curtea de Apel Bucuresti motiveaza ca lipsa unei definitii exprese a clauzei nu echivaleaza cu lipsa de informare ori cu imposibilitatea consumatorului de a cunoaste scopul pentru care este perceput un anumit comision, cata vreme, insasi denumirea clauzei contractuale sugereaza scopul perceperii respectivului comision.Acestea sunt doar cateva exemple ale opiniilor instantelor, o analiza detaliata a punctelor de vedere exprimate de curtile de apel din tara, la finalul articolului.Aceasta problema de drept urmeaza sa fie solutionata luna viitoare de Inalta Curte, in cadrul unui recurs in interesul legii. O decizie in acest caz trebuia data pe 31 martie, dar judecatorii au amanat dezbaterile pe 18 mai.Sesizarea, la solicitarea BRDDecizia de a sesiza Inalta Curte cu acest caz a fost luata la finalul anului trecut de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Brasov, la sesizarea BRD - Groupe Societe Generale.In esenta se cere ca prin recursul in interesul legii sa fie asigurata o data pentru totdeauna o interpretare si aplicare unitara a legii, in cazurile avand ca obiect analizarea caracterului abuziv al clauzelor contractuale prin care se reglementeaza comisioanele de intocmire/analiza dosar si de gestionare/administrare a creditului, din perspectiva aplicarii diferite in aceste litigii a doua dispozitii din Legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre comercianti si consumatori.Este vorba de prevederi stabilite in capitolul "Drepturile si obligatiile partilor contractante."Articolul 4, alineatul 1: O clauza contractuala care nu a fost negociata direct cu consumatorul va fi considerata abuziva daca, prin ea insasi sau impreuna cu alte prevederi din contract, creeaza, in detrimentul consumatorului si contrar cerintelor bunei-credinte, un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor.Articolul 4, alineatul 6: Evaluarea naturii abuzive a clauzelor nu se asociaza nici cu definirea obiectului principal al contractului, nici cu calitatea de a satisface cerintele de pret si de plata, pe de o parte, nici cu produsele si serviciile oferite in schimb, pe de alta parte, in masura in care aceste clauze sunt exprimate intr-un limbaj usor inteligibil.Ce ar trebui sa stabileasca Inalta CurteBRD - Groupe Societe Generale cerea ca Inalta Curte sa stabileasca in mod unitar ordinea in care judecatorii sa analizeze cele doua prevederi privind comisioanele bancare, mai intai daca clauzele se refera la obiectul principal al contractului, la pret si sunt redactate intr-un limbaj usor inteligibil (art. 4, alin. 6), si abia apoi, daca rezultatul este negativ, sa analizeze daca sunt indeplinite conditiile cumulative ale art. 4, alin. 1 - clauzele sunt negociate, contrare bunei credinte si creeaza un dezechilibru semnificativ.Banca mai cerea interpretarea unor sintagme, cum ar fi "pretul contractului" sau "obiect principal al contractului", sau in cazul notiunii de clauze "exprimate intr-un limbaj unor inteligibil", sa se clarifice necesitatea mentionarii prestatiilor bancii ce urmeaza sa a fi efectuate in contrapartida comisioanelor, chiar si atunci cand scopul perceperii comisioanelor poate fi usor dedus din denumirea acestora sau din dispozitiile legale sau contractuale incidente, pentru a se considera ca acele clauze sunt redactate intr-un limbaj usor inteligibil.In plus, sa se stabileasca in ce masura lipsa detalierii scopului perceperiii comisioanelor, respectiv lipsa indicarii prestatiilor/activitatilor efectuate de banca in contrapartida comisioanelor percepute, creeaza automat un dezechilibru semnificativ in defavoarea consumatorului si sa se clarifice in ce masura valoarea (cuantumul) comisioanelor poate fi un element in functie de care se apreciaza dezechilibrul semnificativ in defavoarea consumatorului.Ce reprezinta aceste comisioane?Curtile de apel din tara au analizat pe rand problemele de drept ridicate. Majoritatea instantelor au retinut ca aceste comisioane de analiza dosar/acordare si de administrare/gestionare a creditului nu sunt incluse in obiectul principal al creditului, nu reprezinta prestatii esentiale, ci sunt obligatii cu caracter accesoriu, astfel ca nu sunt incluse "ab initio" (de la inceput - n.red.) in analiza magistratilor referitoare la caracterul lor abuziv.Mai nuantata este practica Curtilor de Apel Pitesti, Targu Mures si Constanta, fara a avea consecinte semnificative, instantele analizeaza caracterul clauzelor in discutie.Astfel, la nivelul Curtii de Apel Pitesti s-a aratat ca aceste comisioane nu intra in "pretul contractului", cu consecinta analizarii caracterului abuziv.La nivelul Curtii de Apel Targu Mures se face distinctia intre notiunea de "pret al contractului" si cea de "obiect principal al contractului", aratandu-se ca nu sunt identice, retinandu-se in continuare ca cele doua comisioane nu constituie obiect principal al contractului.La nivelul Curtii de Apel Constanta s-a retinut ca aceste comisioane reprezinta un element component al costului creditului, se integreaza in notiunea de "pret al contractului," ceea ce "aparent" ar plasa clauzele sub incidenta art. 4, alin. 6 din Legea 193/2000, insa instantele pot analiza astfel de cauze din perspectiva caracterului abuziv, urmand sa verifice daca clauza este exprimata intr-un limbaj clar si inteligibil.La nivelul Curtii de Apel Craiova s-a apreciat ca aceste comisioane fac parte din "pretul total al contractului", dar sunt clare si neechivoc exprimate, intr-un limbaj usor inteligibil. Prin urmare, nu se mai impune verificarea indeplinirii celorlalte conditii referitoare la buna credinta si la dezechilibrul de prestatii.La nivelul Curtii de Apel Galati se face distinctie intre "costul total al contractului" si "obiectul principal al contractului," stabilindu-se ca, desi clauzele fac parte din costul total al contractului, nu pot fi asimilate obiectului principal al contractului, nefiind vorba de prestatia esentiala a conventiei de credit, ci de prestatii cu caracter accesoriu. Comisioanele, desi parte din costul total al creditului, nu se circumscriu notiunii de "obiect principal al contractului."La nivelul Curtii de Apel Brasov este o practica diferita fata de alte curti de apel. In sensul ca, in urma verificarii cu prioritate a incadrarii clauzelor, se retine ca aceste clauze contractuale se includ in notiunea de pret al contractului, de obiect principal al contractului, reprezentand un element esential al prestatiei asumate, fiind exceptate de la controlul caracterului abuziv numai in masura in care sunt redactate intr-un limbaj usor inteligibil.Cu toate acestea, instantele au analizat caracterul abuziv al acestor clauze, argumentand in principal ca in contract erau deschise/detaliate serviciile prestate de banca pentru aceste costuri, fiind analizate si celelalte criterii prevazute de Legea 193/2000.

Comisioanele sunt sau nu abuzive?Separat, curtile de apel au analizat si criteriile avute in vedere in operatiunea de stabilire a caracterului abuziv, sau, din contra, in demersul juridic de a le constata conforme cu Legea 193/2000. Aceste criterii sunt variate.Curtea de Apel Alba Iulia - ambele clauze sunt abuzive pentru urmatoarele motive:- Comisionul de intocmire/analiza dosar este stabilit fie intr-o cota procentuala, fie intr-un cuantum fix, este abuziv daca este disproportionat in raport cu valoarea imprumutului;- Comisionul de gestionare/administrare are caracter abuziv, raportat la lipsa indicarii contraprestatiilor furnizate.Curtea de Apel Bacau - ambele clauze sunt abuzive pentru urmatoarele motive:- Comisioanele de administrare si de analiza nu prevad nici macar implicit care este contraprestatia concreta pe care o efectueaza banca exclusiv in beneficiul imprumutatului;- Comisionul de administrare este stabilit pentru activitate de monitorizare execitata de banca, aspect care face parte din firescul activitatii bancare;- Comisionul de administrare, fiind datorat lunar, pentru o singura prestatie a bancii (punerea la dispozitie a creditului), calculat la soldul creditului, mascheaza o parte din dobanda, crescand suplimentar profitul bancii;- S-a mai retinut cuantumul ridicat al comisionului de administrare, prin raportare la dobanda lunara a creditului si lipsa unei justificari obiective in acest sens (spre exemplu 0,44% pe luna din sold, fata de dobanda lunara de 0,575%).Curtea de Apel Brasov, opinie majoritara - ambele clauze sunt abuzive pentru urmatoarele motive:- Lipsa descrierii contraprestatiilor bancii pentru aceste comisioane in continutul acestor contracte, motivat de faptul ca nu erau descrise/detaliate in contract serviciile prestate de banca pentru aceste costuri, astfel ca se crea un dezechilibru intre drepturile si obligatiile partilor;- Prin urmare, interpretarea notiunii de "clauze exprimate intr-un limbaj usor inteligibil" este in sensul ca este necesara mentionarea prestatiilor bancii ce urmeaza sa fie efectuate in schimbul achitarii comisioanelor, iar in lipsa detalierii acestor contraprestatii se creeaza automat un dezechilibru semnificativ in defavoarea consumatorului.Curtea de Apel Brasov, opinie minoritara - clauzele nu sunt abuzive, pentru urmatoarele considerente:- Termenii care defininesc aceste comisioane sunt utilizati in sensul comun (curent) al cuvantului, monitorizarea situatiei creditului face parte din firescul activitatii bancare, si, ca orice serviciu, si aceasta monitorizare si administrare are un cost, care a fost acceptat de consumator la semnarea contractului de credit bancar.Curtea de Apel Bucuresti - clauzele in discutie nu sunt abuzive, pentru urmatoarele considerente:- Contractele mentioneaza explicit valoarea comisioanelor, scadenta obligatiei si justificarea perceperii acestui comision (acoperirea cheltuielilor cu privire la acordarea creditului);- Contraprestatia bancii in schimbul comisionului rezulta din insasi clauza care impune plata acestuia;- Nedefinirea comisioanelor prin contractul de credit nu echivaleaza cu existenta unui dezechilibru contractual;- Consumatorii nu au putut observa cuantumul comisioanelor si modul de calcul al acestora, motiv pentru care nu sunt intr-o pozitie dezavantajoasa fata de instututia de credit;- Caracterul ne-negociat al clauzelor nu conduce "de plano" (automat- n.red.) la constatarea caracterului abuziv;- Denumirea comisionului releva fara echivoc ratiunea perceperii sale, respectiv activitatea de acordare a creditului;- Lipsa unei definitii exprese a clauzei nu echivaleaza cu lipsa de informare ori cu imposibilitatea consumatorului de a cunoaste scopul pentru care este perceput un anumit comision, cata vreme insasi denumirea clauzei contractuale sugereaza scopul perceperii respectivului comision.- Faptul ca acest comision de administrare este percept lunar nu inseamna ca ar reprezenta in realitate o dobanda mascata, neexistand nicio similitudine juridica intre acest comision (perceput pentru operatiuni legate de utilizarea/monitorizarea/rambursarea creditului) si dobanda (perceputa pentru lipsa de folosinta a sumei de bani imprumutata).Curtea de Apel Constanta a avut chiar trei opinii in acest caz.
www.ziare.com

Articole similare :
comments powered by Disqus