Stiri de ultima ora

Forțele Navale Române aniversează 160 de ani de la înființare (1860-2020) | Romania Libera

Forțele Navale Române aniversează 160 de ani de la înființare (1860-2020) | Romania Libera
Actualitate
Statul Major al Forțelor Navale a organizat joi, 22 octombrie, la sediul din București, o ceremonie militară, cu ocazia împlinirii a 160 de ani de la înființarea Marinei Militare Române moderne, prin Înaltul Ordin de Zi nr. 173 din data de 22 octombrie 1860.

24.10.2020 - 10:40

Anul acesta, evenimentul a fost marcat într-un mod special, atât prin dezvelirea unei plăci aniversare, lansarea medaliei aniversare „Forțele Navale Române - 160 în Serviciul Patriei”, emise de  Monetăria Statului, precum și prin lansarea volumului de studii istorice „Statul Major al Forțelor Navale - 160 de ani de datorie împlinită”, realizat de colectivul de specialiști al Muzeului Național al Marinei Române. În semn de apreciere pentru activitatea desfășurată, unor din militari din Forțele Navale le-au fost conferite medalii și distincții militare, la sfârșitul evenimentului aniversar.

La festivitate, au participat ministrul apărării naționale, Nicolae-Ionel Ciucă, șeful Statului Major al Apărării, general-locotenent Daniel Petrescu, șefii categoriilor de forțe aeriene și terestre, reprezentanți ai unor structuri centrale din MApN, comandanți de mari unități din Forțele Navale Române. 

Concomitent, la sediul Muzeului Național al Marinei Române din Constanța, a fost organizată joi, 22 octombrie, Ziua Porților Deschise, în cadrul căreia a fost prezentată expoziția foto-documentară „Statul Major al Forțelor Navale - o istorie în 160 de ani”.

„Statul Major al Forțelor Navale este structura care stabilește obiectivele și direcțiile de dezvoltare ale Forțelor Navale Române, precum și modul în care marinarii militari acționează. De asemenea, Statul Major al Forțelor Navale a fost și va rămâne farul care luminează calea evoluției Forțelor Navale Române, dar și portul în care sunt ancorate tradițiile marinărești ale României”, a transmis șeful Statului Major al Forțelor Navale, contraamiral Mihai Panait, în alocuțiunea sa, adresând, totodată, mulțumiri întregului personal din Forțele Navale Române pentru eforturile depuse în îndeplinirea misiunilor, precum și tradiționala urare „Bun cart înainte!”. 

Cu o lungime de 245 km a coastei maritime, România ocupă un loc important în cadrul țărilor riverane Mării Negre, prin amploarea spațiului terestru cu ieșire la mare. De asemenea, țara noastră deține 1.075 km de fluviu, reprezentând 38% din lungimea totală a Dunării, o importantă cale de navigație spre interiorul continentului european.

România, ca stat maritim european, membru al Uniunii Europene și al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, și-a afirmat, în spațiul geopolitic al Mării Negre, un rol recunoscut pe măsura statutului său.

Dezvoltarea Marinei Militare Române a început să se contureze odată cu unirea Principatelor Române din anul 1859, care a atras după sine unificarea flotilelor celor două țări surori, Moldova și Muntenia, la data de 22 octombrie 1860, sub denumirea de Corpul Flotilei. În timpul Războiului de Independență din perioada 1877-1878, Flotila Română s-a afirmat în numeroase acțiuni de atac asupra navelor otomane inamice, de sprijin cu foc de artilerie și de instalare baraje de mine pe Dunăre. După câștigarea independenței, Dobrogea a revenit la Patria-Mamă, fapt ce a generat și apariția segmentului maritim al Marinei Militare Române.

Până la Primul Război Mondial, potențialul combativ al României a crescut semnificativ, Marina Militară Română beneficiind de trei programe de dotare cu nave și mijloace de navigație, în anul 1907, la Galați, fiind lansate patru monitoare și opt vedete fluviale, care au format prima Escadră de Dunăre.

După unirea tuturor provinciilor istorice românești, din anul 1918, flota militară s-a dezvoltat și au intrat în dotare tipuri noi de nave, precum distrugătoarele de tip ,,M”, ,,Mărășești” și ,,Mărăști” (1920), și de tip ,,R”, ,,Regele Ferdinand” și ,,Regina Maria” (1930), primul submarin românesc, ,,Delfinul” (1936) și cea de-a doua navă-școală ,,Mircea” (1939) și puitorul de mine ,,Amiral Murgescu”, prima navă militară de construcție românească, lansată la Galați, în anul 1939. Toate aceste dotări au dus la transformarea Marinei Militare Române într-o forță modernă și echilibrată, capabilă să facă față amenințărilor din Marea Neagră.

În timpul celei de-a doua conflagrații mondiale, întreaga marină a contribuit considerabil la susținerea efortului general de război al Armatei României.

După cel de-al Doilea Război Mondial, România a fost lipsită, în primii ani postbelici, de flota maritimă și, într-o mare măsură, și de cea fluvială, din cauza preluării navelor românești de către Uniunea Sovietică, nave restituite ulterior, parțial, în urma înțelegerii între guvernele României și U.R.S.S. Între anii 1946-1947, structura Marinei Militare Române a fost reorganizată, ca urmare a presiunilor politice și militare la care au fost supuse autoritățile de la București de către sovietici. Cu toate aceste greutăți, generate de amestecul brutal al sovieticilor, conducerea Forțelor Maritime Militare a continuat să susțină marina militară ca armă de elită în cadrul Armatei României și să participe la garantarea suveranității și integrității teritoriale a țării.

Odată cu reintrarea în dotare a monitoarelor, a fost reconstituită Flotila de Dunăre, iar în anul 1962 a fost înființată Divizia 42 Maritimă, continuatoarea tradițiilor Diviziei de Mare, mare unitate care fusese desființată la sfârșitul celui de-al doilea Război Mondial. În perioada 1965-1989, Marina Militară s-a dezvoltat, în conformitate cu doctrina de apărare a țării în vigoare în acea perioadă, și au fost construite numeroase nave militare maritime în șantierele navale românești, la sfârșitul anilor ’70 și la începutul anilor ’80, precum escortoarele ,,Midia” și ,,Constanța”, crucișătorul ușor ,,Muntenia”, transformat în distrugător, iar ulterior în fregata ,,Mărășești”, fregatele din clasa ,,Eustațiu Sebastian”, clasificate apoi în corvete.

După evenimentele din decembrie 1989, Comandamentul Marinei s-a restructurat într-o manieră modernă, susținând aplicarea unei politici noi privind apărarea țării, în noul context geopolitic european, schimbându-și denumirea în Statul Major al Forțelor Navale. Reînviindu-se tradiția apărării fluvio-maritime, a fost înființat Comandamentul Flotei Maritime, transformat apoi în Comandamentul Operațional Naval, iar ulterior în Comandamentul Flotei și Componenta Operațională Navală. La fluviu, au fost înființate Comandamentul Flotilei de Dunăre și Flotila de Dunăre, transformate în Componenta Fluvială, Serviciul Fluvial și, ulterior, în Flotila Fluvială.

În prezent, Forțele Navale Române continuă tradiția de apărare a granițelor fluvială și maritimă și contribuie la dezvoltarea diplomației militare navale, pe meridianele lumii, oriunde statul român își are interesul geostrategic. După integrarea României în Alianța Nord-Atlantică, în anul 2004, Forțele Navale Române au fost prima categorie de forțe din Armata României complet profesionalizată.

Pornind de la cerințele actuale, specificul forței navale pe care o proiectăm trebuie să îndeplinească următoarele criterii: comandă și control eficiente, structură echilibrată de forțe, interoperabilitate și infrastructură corespunzătoare, pentru a răspunde adecvat cerințelor contracarării războiului modern pe mare, pe litoral și în adâncimea acestuia.

În calitate de stat riveran la Marea Neagră, situat în apropierea zonei de insecuritate din Balcani și la intrarea principalei axe de transport fluvial dintre Orientul Mijlociu și Europa Occidentală, România trebuie să dispună de o forță navală credibilă și bine structurată, cu o putere combativă pe măsura responsabilităților ce-i revin la mare și fluviu. În contextul evoluției contemporane a mediului de securitate, puterea maritimă a țării este un factor de o importanță vitală, iar Forțele Navale Române sunt pilonul principal al acesteia.

Odată cu integrarea României în NATO, Forțele Navale Române au participat, în perioada 2004-2020, cu peste 3.000 de militari, la misiuni în teatre multinaționale de operații maritime și terestre.
RomaniaLibera.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus