Stiri de ultima ora

Școala online. Stilul învechit de predare a dus la un eșec național

Școala online. Stilul învechit de predare a dus la un eșec național
Actualitate
Dată publicare: 16-05-2021 19:10 Dată actualizare: 16-05-2021 19:21 Autor: Rareș Năstase

Școala în pandemie, PARTEA A DOUA. Școala online folosește metode la zi, care nu au nimic de a face cu stilul învechit de predare cu care erau obişnuiţi profesorii de la noi.

Simona Zepiș, profesoară de matematică: ”Aici trebuie să fii atent şi la enunţul exerciţiului şi la cei din clasă şi la cei de acasă, în acelaşi timp am senzaţia că trebuie să te concentrezi 3,4 ori, în acelaşi timp, pe diverse lucruri. E clar că sunt timpi morţi, apar diverse sincope şi simpt uneori că întra-devăr se mai pierde şi din concentrarea mea, în plus, dacă ai şi ochelari, pune ochelarii, scoate ochelarii, deci e chiar complicat!”. Modelul hibrid este cea mai dificilă şi cea mai epuizantă metodă de predare susţin profesorii din şcoli. Pentru că nu ştiu cum să se împartă între cei de la distanţă şi cei cu prezenţă fizică la ore. Iar păstrarea modelului pentru mult timp ar fi o catastrofă, declară dascălii. Simona Zepiș, profesoară de matematică: “E clar că s-au creat foarte multe lipsuri şi atunci mă aştept ca predarea să fie din ce în ce mai dificilă, catastrofală, chiar periculos, să spun aşa”. La alte 2 licee din Buzău, dascălii se gândesc cu groază la revenirea la sistemul hibrid, sau la menţinerea învăţământului online, derulat până în prezent. Ana Maria Bogleș, profesoară: “Tehnologia nu este în măsură să acopere tot ce se face la şcoală, contactul vizual, la şcoală, între profesor şi ele, este cel mai important. Este ciudat, este dubios pentru că le-am spus şi colegilor mei, încă simt că sunt într-un vis, şi nu m-am trezit. Pentru că ne-am rupt deodată. Şi să te rupi deodată e o chestie ciudată. Dar e ciudată pentru că ne-am rupt doedata de o anumită situaţie pe care o făceam cronologic, nu ne-am putut detaşa de ea, o facem aşa cum este şi încercăm să o facem cât mai bine“. Gabriela Tache, profesor: “Scriu pe tablă, prezint, şi putem să mai facem câţiva paşi înainte, dar pentru ei va fi foarte greu. Pentru că nu mai au abilităţile necesare, deci tu nu îi mai poţi controla ca atunci când eşti față în faţă“. Ana Maria Bogleș, profesor: “Trebuie să îi arăţi copilului ce să facă, să-l duci pe un drum, să-şi experimenteze ce învaţă, pe ce să experimenteze, cui să arăţi? E ca în situaţia formelor fără fond. Se vor lucruri noi, dar pe un fond inexistent”.

E un strigăt de neputinţă în vorbele a tot mai mulţi profesori, pe măsură ce văd că şcoala online continuă pe o durată mai mare de timp decât credeau ei. La această lecţie mai bine de jumătate dintre elevi stau cu camerele oprite, în timp ce profesoara încearcă un dialog. Nu-i mai sperie nici notele mici, nici supărarea profesorului. Ana Maria Bogleș, profesor: ”După un an de lecţii online, cu camere închise şi predare de una singură la un laptop, profesorul Ana Maria Bogleș face o mărturisire: ”Niciun curs din lumea asta nu o să fie în măsură să facă educaţie în online, centrată pe elev! Niciodată! Şi nu o să privească nimeni acolo, mai sus, adevărata realitate, cu care se confruntă lumea în teren”. Gabriela Tache, profesor: “Eu cred că în în câţiva ani, ceea ce s-a întâmplat în aceşti 2 ani se va resimţi cumplit!”. La ora de matematică de la Târgovişte, profesoara Simona Zepiș e deja într-o altă sală de curs, unde o aşteaptă o clasă de a X-a. Sunt toţi acasă, şi profesorul se pregăteşte să intre online. Câteva încercări nereuşite şi …e nevoie de ajutor. Nu ştim dacă elevii care aşteaptă ora se bucură caâă profesoara lor nu poate intra la lecţia online, cert este că la aceeaşi oră, dar la vreo 140 de kilometri distanţă, într-o şcoală gimnazială din Râmnicu-Vâlcea, un alt profesor are o lecţie de fizică online, cu elevi de clasa a 6-a. Le-a pregătit nişte fișe, cu texte, pe care vrea să le arate copiilor. Dascălul e perseverent, deşi în următorul minut pierde complet legătura cu clasă. Profesorul Mihai Fârtat şi-a pregătit atent lecţia, are idei cu care să-i captiveze pe copii, vrea să le spună lucruri noi. Doar că în următoarele 5 minute pierde de alte 2 ori conexiunea cu cei de acasă şi ajunge în ipostaza de a vorbi de unul singur, fără să îl asculte cineva. E frustrant de ambele părţi şi oricât de dedicat e dascălul, sunt timpi morţi, lecţia e întreruptă, elevii înţeleg ce pot. Teoretic, pot recupera ulterior materia. Practic, mai vedem. Cert este că profesorul s-a pregătit să predea fizică altfel decât la clasă, şi-ar dorit o oră interactivă, dar n-a fost să fie. Mihai Fârtat, profesor de fizică: “Multă interacţiune evident, ceea ce înseamnă din punct de vedere psihologic, să îl pui pe copil în starea de a interacţiona, altfel spus, să îi capeţi încrederea. Şi apropo de şcoala altfel, făcută altfel, am întrecut din laborator în calculator, nu cu calculator, ci în calculator, şi aţi văzut câte probleme sunt, care nu au legătură cu fizica”. În scenariul galben merg la şcoală preşcolarii, elevii din ciclul primar şi cei din ani terminali, respectiv clasele a 8-a şi a 12-a. Restul vin la şcoală, prin rotaţie. În scenariu roşu, în schimb, la începutul anului, toţi elevii se mutau în online, iar şcolile s-au închis, însă ulterior, ministerul a decis ca cei din ciclul primar şi din anii terminali să revină totuşi în bănci, o recunoaştere a faptului că lecţiile în online nu se pot face cum trebuie, deşi teoretic, profesorii şi şcolile s-au pus la punct cu tehnologia şi cu folosirea internetului. La predare şi formarea profesorilor ar fi problema, susţin specialiştii, la o adaptare la noile condiţii de şcolarizare. Daniela Vasile este profesor de matematică al Universității din București, a emigrat şi timp de 11 ani a lucrat la o școală privată din Hong-Kong. Acolo a văzut şi aplicat ambele sisteme de predare, online şi hibrid. A revenit în România, unde, pe baza experienţei didactice, a fost angajată la sfârşitul anului trecut de o şcoală privată din capitală, unde deţine o funcţie de conducere pe teme de predare şi abordare a lecţiilor adaptat la condiţiile actuale. Este şi expert evaluator la nivel internaţional, şi spune că predarea online nu ar trebui să semene deloc cu cea convenţională, când sunt toţi elevii în clasă. Daniela Vasile, profesor: ”Într-o clasă tradiţională, cu toţi elevii, în faţă, profesorul e obişnuit, că aşa a fost pregătit, să se uite şi să vadă, care elevi au rămas în urmă, pe care trebuie să îl ajute, merge printre elevi se uită în caiet. Toate acestea nu pot avea loc online. Este o diferenţă fundamentală în ceea ce priveşte pregatirera orei, ca să îţi pregăteşti lecţia online îţi trebuuie mult mai mult timp decât o lecţie în clasa fizică, profesorii sunt pregătiţi de ani de zile să îşi pregătească lecţia într-un anumit moment şi trebuie să iasă din modul lor, normal, şi doi, pentru că orice moment de învăţare, trebuie planificat cu grijă. Organizăm în zoom breakout rooms unde punnem elevii în grupe mai mici să colaboreze între ei. Există studii care arată că în mediul online, în grupe nu merg mai mult de 4-5 elevi, pui mai mulţi, într-o sală virtuală, ei nu vor fi deschişi să vorbească şi să colaboreze între ei Pui 20-30? Nu, deci acela e un alt tip de învăţare. Să îi ajutăm pe elevi să se conecteze cu profesorul şi să se conecteze între ei. Astfel încât elevii să se simtă parte a unei clase”.
stirileprotv.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus