Stiri de ultima ora

Cu ce se tratează infecţiile COVID-19 în spitalele din România? Protocolul Ministerul Sănătăţii privind medicamentele pentru coronavirus

Cu ce se tratează infecţiile COVID-19 în spitalele din România? Protocolul Ministerul Sănătăţii privind medicamentele pentru coronavirus
Stiinta-sanatate
Unele forme uşoare de coronavirus din România se tratează cu Paracetamol, iar cele severe şi cu medicamente folosite în epidemiile de SARS din 2003 sau MERS din 2012, se arată în Protocolul de tratament pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2, elaborat de Ministerul Sănătăţii şi intrat în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial.

Ordinul nr. 487/2020, pentru aprobarea protocolului de tratament al infecţiei cu virusul SARS-CoV-2 care produce boala COVID-19, emis de Ministerul Sănătăţii, a intrat în vigoare după ce a fost. 

„La ora actuală nu sunt medicamente aprobate pentru tratamentul infecţiei COVID-19. Medicamentele propuse în acest protocol se bazează pe experienţa epidemiei de SARS din 2003, MERS din 2012 şi pe datele acumulate până acum din epidemia SARS-CoV-2”, afirmă Ministerul Sănătăţii în Ordin.

Potrivit protocolului Ministerului Sănătăţii, schema de tratament a COVID-19 diferă în funcţie de gravitatea bolii. Formele asimptomatice ale bolii COVID-19 nu se tratează, iar unele forme uşoare de coronavirus se tratează cu Paracetamol. 

Potrivit Ordinului MS nr. 487/2020, publicat în Monitorul Oficial:

Grupele de risc sunt alcătuite din oameni care au peste 65 ani şi/sau disfuncţii de organ (pulmonară, cardiacă, hepatică), diabet zaharat, coronaropatie, boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC), hipertensiune arterială.  

Durata de tratament este una orientativă. În funcţie de evoluţia pacientului, ea se poate prelungi sau scurta, „însă fără a se reduce sub cinci zile, cu condiţia să nu apară efecte adverse severe”. 

Monitorizarea pacientului se face clinic şi biologic:

Externarea pacienţilor infectaţi cu virusul SARS-CoV-2 se face după următoarele criterii: 

În protocolului Miunisterului Sănătăţii de tratare a pacienţilor cu noul coronavirus se precizează că persoanele considerate cazuri uşoare se pot externa rapid sau chiar îngriji la domiciliu, cu următoarele recomandări: 

La cazurile mai sus menţionate, „testarea prezenţei ARN viral în materiile fecale nu este justificată pe baza datelor existente”.

Dă click pe imaginea de mai jos pentru a vedea, în format mărit, schema de tratament din Protocolul de tratament al COVID-19, publicat în Monitorul Oficial:

În privinţa medicamentelor folosite pentru tratarea cazurilor de COVID-19 în România, specialiştii de la Ministerul Sănătăţii prezintă, în Protocol, următoarele evidenţe medicale internaţionale:

Clorochina şi hidroxiclorochina

„Wang şi colegii săi (Wang et al., 2020) au evaluat in vitro cinci medicamente aprobate de FDA şi două antivirale cu spectru larg împotriva SARS-CoV-2. Una dintre concluziile lor a fost că clorochina medicament antimalaric, utilizat şi în bolile reumatice, cu efecte imunologice, este extrem de eficientă în controlul infecţiei cu 2019-nCoV in vitro şi că datele de siguranţă sugerează că ar trebui evaluată la pacienţii umani care suferă de boala cu noul coronavirus ", afirmă reprezentanţii MS în documentul citat. 

Potrivit acestora, într-un studiu recent (Gao şi colab., 2020) se indică faptul că, „potrivit datelor actuale”, „rezultate de la peste 100 de pacienţi au demonstrat că fosfatul de clorochină este superior placebo în inhibarea exacerbării pneumoniei, ameliorarea modificărilor imagistice pulmonare, promovând o reducere a multiplicării virusului şi scurtarea evoluţiei bolii”. 

„Xueting Yao împreună cu colegii a descoperit că hidroxiclorochina este mai puternică decât clorochina, inhibând SARS-CoV-2 in vitro. Hidroxiclorochina este un analog al clorochininei care are mai puţine interacţiuni medicament- medicament. Mecanismul molecular de acţiune al clorochinei şi hidroxiclorochinei nu a fost complet elucidat. Rezultatele studiilor anterioare au sugerat că clorochina şi hidroxiclorochina pot inhiba coronavirusul printr-o serie de etape. În primul rând, medicamentele pot modifica pH-ul de la suprafaţa membranei celulare şi astfel inhibă fuziunea virusului cu membrana celulară. De asemenea, pot inhiba replicarea acidului nucleic, glicozilarea proteinelor virale, asamblarea virusului, transportul de noi particule de virus, eliberarea virusului şi alte procese pentru obţinerea efectelor antivirale”, se mai arată în Protocolul privind tratarea cazurilor de COVID-19 în România.
descopera.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus