Stiri de ultima ora

Apar primele aplicații ale laserului de la Măgurele, în medicină și neutralizarea deșeurilor nucleare

Apar primele aplicații ale laserului de la Măgurele, în medicină și neutralizarea deșeurilor nucleare
Stiinta-sanatate
Acum un an, în martie 2019, laserul de la Măgurele, proiect cofinanţat din fonduri europene cu 311 milioane de euro, atingea puterea de 10 PetaWatts, cea mai mare din lume. Proiectul a fost realizat în strânsă colaborare cu profesorul francez Gérard Mourou, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 2018.

În ultimele luni se întrevăd deja primele aplicații spectaculoase, în medicină sau în neutralizarea deșeurilor nucleare. Există însă și probleme. La 18 mai,  Cehia, Ungaria, Italia și Lituania au  solicitat  în mod oficial Comisiei Europene înființarea noii organizații pan-europene, cunoscută sub numele de ERIC Noua formă juridică ar permite țărilor membre să guverneze instalațiile în comun și să le pună la dispoziția comunității științifice, în timp ce instalația din România este lăsată pe dinafară. Conducerea de la Măgurele și-a declarat imediat uimirea și indignarea, considerând o astfel de acțiune nedreaptă și netransparentă.

La RFI România, academicianul Victor Nicolae Zamfir, director general al Institutului Național de Fizică Nucleară ”Horia Hulubei” și al centrului ELI-NP vorbește despre ultimele experimente științifice de la Măgurele dar și despre această dimensiune politică a proiectului.

Ovidiu Nahoi: Domnule academician, ce evenimente notabile s-au întâmplat de la atingerea puterii maxime a laserului, acum un an?

 Nicolae Victor Zamfir: Martie 2019 a fost un eveniment deosebit. Au fost 13 ani de când s-a lansat ideea de către profesorul Mourou, de a se construi un laser extrem de puternic. În 2014 a început construcția laserului. Firma franceză Thales, care a avut contractul, l-a desfășurat impecabil. S-a atins puterea maximă. În martie anul acesta a avut loc primul experiment folosind sistemul laser.

O.N.: Unde se aplică lucrurile acestea? Vă rog să ne explicați ca pentru profani.

N.V.Z: Primul experiment urmează o altă idee a profesorului Mourou, o încercare de a studia modalitățile de a mări puterea fasciculului laserului fără să se modifice laserul. Anume, trecând fasciculul laserului prin diverse materiale ca să se vadă dacă pulsul laserului nu se poate scurta. Rezultatul este pozitiv. Se scurtează. Scopul este să se ajungă până la înjumătățirea duratei pulsului, care înseamnă dublarea puterii.

O.N.: Și aceasta ce aplicații practice ar putea să aibă?

N.V.Z: Puterea este paramentrul care determină intensitatea fasciculului laser la interacția cu materia. În această interacție se creează forțe uriașe care acționează asupra constituentelor, asupra electronilor, asupra protonilor, a nucleelor. De când în anii 1930, acum 80 – 90 de ani, știința a introdus accelerarea de particule nucleare, acestea s-au făcut folosind câmpuri electromagnetice create de magneți sau electromagneți. Acestea sunt extrem de costisitoare și sunt de dimensiuni uriașe. Exemplul cel mai pregnant este cel de la CERN, unde este nevoie de un accelerator de 27 km lungime. Prin această nouă modalitate de a accelera particulele cu ajutorul laserului, acesta se întâmplă pe distanță de cel mult ordinul milimetrilor. De aici, una dintre aplicații: o modalitate de a trata deșeurile radioactive. Centralele nucleare generează o cantitate enormă de deșeuri radioactive și omenirea încă nu a rezolvat problema. Nu știe ce să facă cu ele. În anii 1980, un laureat al Premiului Nobel, Carol Rubbia, care a luat Premiul Nobel pentru particule elementare, pentru cu totul altceva, a avut ideea a se trata aceste deșeuri radioactive cu ajutorul fasciculilor de protoni accelerați și să se transforme elementele de viață lungă, de mii sau sute de mii de ani, din aceste reziduri nucleare, în urma unor reacții nucleare induse de protoni accelerați, în izotopi de viață scurtă. Viață scurtă însemnând zile, luni sau chiar ani. În acest caz, fasciculul de protoni are o intensitate enormă, lucru care ar face viabilă propunerea profesorului Rubbia. Un alt domeniu în care există program științific și de când cu pandemia s-a apăsat pe accelerație este biofizica. O propunere este de a folosi razele X pentru a se obține radiografii mult mai precise și mult mai eficiente. Această propunere este în colaborarea cu cercetători de la John Hopkins University din Statele Unite, astfel încât în cel mai scurt timp, în luni, să elaborăm o tehnologie de a se folosi razele X obținute cu laserul în astfel de radiografii X. O altă propunere la fel de interesantă este legată de o metodă de a trata cancerele astfel încât să distrugă numai tumora, să nu se distrugă țesutul nici înainte, nici după, ca la radioterapie. Pe lângă faptul că a construi un astfel de centru cu laser este mult mai ieftin, nu se mai pun atâția bani în betoane pentru radioprotecție, sunt și mai eficiente.

O.N.: A scris presa recent despre Cehia, Ungaria, Italia și Lituania, care au solicitat în mod oficial Comisiei Europene înființarea unei noi organizații paneuropene, ERIC. Institutul dumneavoastră și-a manifestat uimirea și chiar indignarea față de această inițiativă. Ce se întâmplă acum și în ce măsură acesta va afecta activitatea dumneavoastră științifică?

N.V.Z: Ideea ca centrele din Ungaria, Cehia și România să se unească sub aceeași umbrelă, European Research Infrastructure Consortium (ERIC) a fost de la început, de când s-a aprobat de către Comisia Europeană. Noi am acționat conform acestor directive și hotărâri politice. Am participat la așa numitul pas unu. Pasul unu s-a finalizat în 2017. Am pregătit împreună cu celelalte două țări gazdă, Ungaria și Cehia, toate documentele pentru pasul al doilea și ne-am trezit că se aplică fără noi. Sigur că am fost extrem de intrigați de această acțiune. Centrul ELI-NP funcționează, e operațional. Operaționăm cu partea de instrument numit laser de mare putere. A început construcția sistemului gamma. Va fi operațional. Colaborările continuă. Am organizat anul grecut în toamnă primul workshop pentru useri. Am avut cercetători din 22 de țări. Au depus peste 200 de propuneri, care urmează acum să fie analizate de către acest comitet internațional.
www.rfi.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus