Stiri de ultima ora

ANALIZĂ | Cifrele preşedinţilor: Păun (baschet) +133%, Dedu (handbal) +75%, Burleanu (fotbal) +17%. În ciuda ajutoarelor masive de la FIFA şi UEFA, FRF are performanţe mai slabe decât federaţiile de baschet şi handbal | GRAFICE

ANALIZĂ | Cifrele preşedinţilor: Păun (baschet) +133%, Dedu (handbal) +75%, Burleanu (fotbal) +17%. În ciuda ajutoarelor masive de la FIFA şi UEFA, FRF are performanţe mai slabe decât federaţiile de baschet şi handbal | GRAFICE
Sport
Punctul de plecare al analizei ProSport a fost afirmaţia preşedintelui FRF, repetată obsedant în ultimul timp, cum că acesta a pus pe picioare, după martie 2014, o instituţie profesionistă şi performantă, cu acest argument Răzvan Burleanu cerându-le votanţilor din 18 aprilie să îi acorde un nou mandat de patru ani. Pe 1 februarie, federaţia trimitea la ProSport chiar un grafic cu veniturile din ultimii ani, de unde rezulta că în 2017 s-a atins un nivel-record. Pentru a putea avea un termen de comparaţie, ProSport a apelat la datele publice, existente la Ministerul de Finanţe, urmărind evoluţia veniturilor realizate după 2013 şi de celelalte federaţii importante care se ocupă de sporturile pe echipe - baschet, handbal, rugby, volei – alături de fotbal.

După cum se poate vedea, în mandatul Burleanu, FRF a avut o performanţă economică slabă comparativ cu alte federaţii de jocuri sportive . "Este o creştere sub media pieţei", a concluzionat, pentru ProSport, Sorin Pâslaru, redactor şef la publicaţia cu profil economic Ziarul Financiar

Burleanu la fotbal, Dedu la handbal şi Păun la baschet au venit la conducere în acelaşi timp. Doi au performat, unul a perorat

Exceptând federaţia de volei, toate celelalte patru sporturi au avut o caracteristică în ultimii ani: şi-au schimbat preşedinţii.

> La FRF, locul lui Mircea Sandu a fost luat, în martie 2014, de Răzvan Burleanu. > La Federaţia Română de Baschet, Carmen Tocală i-a lăsat loc, în 2013, lui Horia Păun (acesta a fost reales în 2017). > La Federaţia Română de Handbal, Cristian Gaţu a fost înlocuit, în 2014, de Alexandru Dedu. Acesta a fost reales în februarie acest an. > La Federaţia Română de Rugby a fost o vânzoleală. În 2014 era preşedinte Alin Petrache, dar acesta a fost ales, în 2015, preşedintele Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, iar în locul său a venit, la rugby, fostul internaţional Harry Dumitraş. În februarie 2017, Alin Petrache a revenit în funcţie. > Singura excepţie se consemnează la Federaţia Română de Volei, unde Gheorghe Vişan este în funcţie din 2004.

FRF – singura care a avut un an cu scăderi de venituri faţă de 2013

Marea câştigătoare a ultimilor ani este federaţia de baschet, care a crescut cu 133%. Cifrele din dreptul FRF conţin ajutoarele de la FIFA şi UEFA, dar nu şi cele 8,5 milioane de euro venite de la UEFA pentru participarea la Europeanul din 2016. Celelalte federaţii nu primesc bani (sau primesc sume foarte mici, de ordinul miilor sau, cel mult, zecilor de mii de euro) de la forurile internaţionale.

Încă de la începutul analizei trebuie menţionate două lucruri:

- vorbind de un sport dominant precum fotbalul, comparaţia nu se poate face în cifre absolute pentru că, evident, FRF dispune de cu totul alte resurse comparativ cu celelalte jocuri de echipă.

- din acest motiv, paralela devine relevantă dacă socotim creşterea procentuală a acestor sporturi.

Aşadar, după cum se poate vedea şi în graficul prezentat de ProSport, federaţia de fotbal este singura care, după 2013, a înregistrat o scădere a veniturilor într-un an. În timp ce schimbările de preşedinţi au generat un impuls puternic pentru handbal şi baschet, la fotbal s-a înregistrat un fenomen contrar.  Se poate spune, privind cifrele, că Burleanu a performat, într-adevăr, dar numai comparativ cu el însuşi din urmă cu trei ani. Performanţele obţinute de FRF în 2017 sunt net mai bune decât în 2014, când preşedinte era tot Burleanu. Dar, dacă punem în oglindă sporurile înregistrate în acest timp de alte federaţii, vom vedea că baschetul şi handbalul au crescut mult mai repede.

Trebuie spus că acest recul a avut loc în condiţiile în care federaţia de fotbal este singura, dintre toate aceste federaţii, care primeşte ajutoare şi subvenţii masive, de ordinul milioanelor de euro, de la federaţia europeană şi cea mondială. Nici handbalul, nici baschetul, nici voleiul, nici rugby-ul nu beneficiază de asemenea sprijin masiv, venit aproape necondiţionat, an de an, de la forurile internaţionale.

Horia Păun a urcat veniturile FR de Baschet, în 4 ani, de la 7 la 17 milioane de lei. Cifrele nu includ anul 2017, pentru care nu sunt încă disponibile date la Ministerul de Finanţe. FOTO: Mediafax

Nici argumentul banilor primiţi de la buget de celelalte federaţii în afara fotbalului nu stă în picioare. FRF are, la rândul său, posibilitatea să acceseze fondurile de la Minister, la fel ca şi ceilalţi, şi chiar a avut o tentativă să facă acest lucru în 2015, dar discuţiile s-au sistat atunci când guvernul a condiţionat acordarea acestor bani de verificarea modului în care sunt cheltuiţi. Răzvan Burleanu a refuzat categoric controlul MTS asupra destinaţiei sumelor livrate de la buget. Anul trecut, FR Handbal a primit de la buget 6,2 milioane de lei, FR Baschet - 5 milioane, FR Volei - 2,1 milioane, FR Rugby - 5,2 milioane. Toate cele 4 federaţii acceptă ca MTS să verifice dacă banii s-au dus acolo unde fuseseră alocaţi.

În 2014, după venirea noului preşedinte la FR Fotbal, veniturile s-au prăbuşit cu peste 22%, comparativ cu ultimul an al lui Mircea Sandu: 57,8 milioane de lei faţă de 74,1 milioane. Începând cu 2015, fotbalul a început o recuperare uşoară. În al doilea an de mandat, Burleanu a reuşit să ducă veniturile la 2,5% peste 2013. În 2016 s-a realizat o creştere de aproape 4,8%, iar anul trecut – anul-record, după cum a fost el „ambalat“ de preşedintele FRF –, 17,1%.

„Este foarte puţin. O creştere de 17% a veniturilor, în patru ani, aproape că nici nu contează, raportat la cât au crescut economia României şi piaţa în ansamblu, din 2013 încoace“, a opinat Sorin Pâslaru, redactor şef la Ziarul Financiar, solicitat de ProSport să analizeze performanţele financiare ale FRF în mandatul Burleanu. „Gândeşte-te, de exemplu, că guvernul României a avut în 2013 venituri de 200 de miliarde de lei, iar în 2017 a avut peste 250 de miliarde! În acelaşi interval, a fost, deci, o creştere de 25%. Asta, ca să nu mai vorbim ce creşteri au fost, în ultimii patru ani, în sectorul privat!“, a adăugat redactorul şef de la ZF.  

FRF a primit anul trecut 10 milioane de euro de la FIFA şi UEFA. Ceilalţi nu primesc mai nimic de la forurile internaţionale

Răzvan Burleanu laudă des performanţele echipei sale, dar cifrele indică un management de slabă calitate, comparativ cu omologii săi de la sporturi infinit mai puţin mediatizate. FOTO: Mediafax

În 2014, primul său an după ce a fost ales la federaţia de handbal, fostul internaţional Alexandru Dedu a reuşit o creştere de peste 13% a veniturilor, faţă de ultimul an din mandatul precedentului preşedinte, Cristian Gaţu. În toţi cei patru ani, Dedu a urcat permanent şi consistent veniturile FR Handbal. Anul trecut, încasările federaţiei crescuseră cu aproape 75% faţă de 2013 - o performanţă remarcabilă, peste media cu care a crescut economia în ultimii ani.

Şi în cifre absolute progresul de la handbal a fost notabil. În 2013, federaţia condusă de Dedu avea încasări de 9,9 milioane de lei, de 7,5 ori mai puţin faţă de omologii de la fotbal.

În 2017, veniturile FR Handbal ajunseseră deja la 17,3 milioane de lei, decalajul faţă de fotbal reducându-se semnificativ (de numai 5 ori mai puţin).

Recordul este deţinut de federaţia de baschet. Preşedintele Horia Păun a venit, în 2013, când veniturile erau de 7,3 milioane de lei. În 2016, acestea trecuseră de 17 milioane de lei! O creştere, aşadar, de 133% faţă de momentul zero.

Deşi a avut rezultate financiare foarte bune şi a înregistrat profit de peste 1.000.000 de lei în fiecare an al mandatului său, Alexandru Dedu a fost cât pe ce să piardă, la începutul acestui an, alegerile în faţa Narcisei Lecuşanu. Cu toate că titularul postului de preşedinte s-a decis la handbal în turul II, la un singur vot diferenţă, Dedu şi Lecuşanu au păstrat decenţa şi, la final, s-au felicitat reciproc. Prin comparaţie, la fotbal, Burleanu a declanşat o campanie furibundă împotriva principalului contracandidat, afirmând chiar, într-o emisiune, că "Lupescu sugea bani de la FRF". FOTO: Mediafax

Deşi, de asemenea, pe plus faţă de anul 2013, federaţiile de rugby şi volei au avut creşteri mai modeste. ProSport nu a reuşit să facă rost şi de datele financiare din 2017, dar cifrele disponibile pentru 2016 arată o situaţie net superioară celei de la fotbal la aceeaşi dată. Voleiul, cu acelaşi preşedinte de 14 ani, a obţinut, în trei ani, o creştere a veniturilor de 24%. Rugby-ul, măcinat de tulburări şi instabilitate, a urcat puternic în primii doi ani, reuşind creşteri de peste 30%, pentru a înregistra un recul în 2016. Anul a fost terminat de această federaţie având venituri cu 15% mai mari decât în 2013. Reamintim, în ciuda injecţiei a 6,5 milioane de euro ajutoare de la FIFA şi UEFA şi a altor 3,5 milioane de euro din drepturile TV de la UEFA pentru meciurile din preliminariile Cupei Mondiale, FRF a terminat anul trecut cu o creştere de numai 17% faţă de ultimul an cu Mircea Sandu la butoane. În 2016, creşterea fusese de 4,8%.

Dintre cele cinci federaţii mari din România la sporturi pe echipă, FRF este singura care a terminat anii 2014-2016 cu deficit. În 2014, deficitul FRF a fost de peste 19 milioane de lei, dar ProSport a eliminat pierderea de 11 milioane consemnată în primele două luni, când preşedinte era Mircea Sandu. În tabel am trecut cele 8,3 milioane imputabile lui Răzvan Burleanu.
www.prosport.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus