Stiri de ultima ora

A 19-a finală a Cupei României fără echipe din Bucureşti. Performerele din eşaloanele inferioare, premieră din Sibiu şi semnificaţia stadionului din Capitală

A 19-a finală a Cupei României fără echipe din Bucureşti. Performerele din eşaloanele inferioare, premieră din Sibiu şi semnificaţia stadionului din Capitală
Sport
CS U Craiova şi Hermannstadt joacă azi, de la 21:00, finala Cupei României, într-un meci ce se va disputa pe Arena Naţională, cu peste 30.000 de spectatori în tribune. Partida e transmisă de Pro TV şi în format liveblog pe www.prosport.ro. ProSport vă prezintă câteva aspecte despre performanţa echipei lui Alexandru Pelici pentru a înţelege exact dimensiunea calificării în ultimul act a grupării care a evoluat în Liga 2 .

Performerele Cupei din eşaloane inferioare Pentru a 14-a oară în finală va fi măcar o echipă de eşalon inferior Ligii I. Aceste performere, în ordine cronologică, au fost: CAMT Timişoara (în 1937/38), Flacăra Mediaş (1951), Metalul Reşiţa (1954), Energia Metalul Câmpia Turzii (1956), CSM Baia Mare (1958/59), Dinamo Obor (1959/60), Arieşul Turda (1960/61), Siderurgistul Galaţi (1962/63), Foresta Fălticeni (1966/67), Chimia Râmnicu Vâlcea şi Constructorul Galaţi (ambele 1972/73), Rapid Bucureşti (1974/75), CSU Galaţi (1975/76), FC Baia Mare (1981/82) şi acum FC Hermannstadt (2007/08). Formaţiile Foresta Fălticeni şi Constructorul Galaţi erau chiar din eşalonul terţ. Iar în 1972/73 ambele finaliste au fost formaţii de sub Divizia A, Chimia Râmnicu Vâlcea (din B) şi Constructorul Galaţi (din C). Dintre toate cele enumerate, patru şi-au adjudecat şi trofeul: Metalul Reşiţa, Arieşul Turda, Chimia Rm.Vâlcea şi Rapid Bucureşti. De asemenea, CFR Turnu Severin ocupase locul 1 în seria I a Diviziei B, în ediţia 1940/41, însă în 1942/43, când a câştigat Cupa, nu a mai existat campionat intern din cauza războiului, aşa că este o situaţie mai aparte. Referitor la Rapid, în sezonul în care a câştigat Cupa ca divizionară B, izbutise şi promovarea pe prima scenă, situaţie pe care ar putea-o imita Hermannstadt. Şi, interesant, va întâlni în finală, ca şi „alb-vişiniii” acum 43 de ani, tot o echipă din Craiova. Sibiul, în premieră în finală Indiferent de rezultatul finalei Cupei, Hermannstadt este deja o performeră, nu numai datorită faptului că este o divizionară secundă ajunsă atât de sus, ca şi a promovării în Liga I. A devenit totodată prima reprezentantă a oraşului Sibiu care ajunge în ultimul act. Până acum, reprezentantele acestuia au mai dat patru asalturi spre finală, toate însă eşuate în faţa aceluiaşi adversar, Steaua . De această dată, însă, reprezentanta sibiană s-a răzbunat cu vârf şi îndesat pe gruparea roş-albastră în „sferturi”. Cele 4 semifinale de Cupă eşuate ale echipelor din Sibiu: 1948-49, Bucureşti: CSCA Bucureşti – CFR Sibiu (D2) 5-0 1950, Sibiu: Locomotiva Sibiu – CCA Bucureşti 0-2 1963-64, Piteşti: Steaua Bucureşti – CSM Sibiu (D2) 2-1 1995-96, Piteşti: Steaua Bucureşti – Inter Sibiu 4-1 Doar 7 finale nu au avut oraşul disputei Bucureşti. A 6-a pe Arena Naţională Aşadar, 72 de finale au avut Bucureştiul desemnat ca urbe a disputei. În total însă s-au disputat în Capitală 76 de epiloguri, aceasta deoarece finala din 1940 a avut trei rejucări, iar cea din 1973, una. Liderul găzduirilor este de departe defunctul stadion „23 August” (mai târziu Naţional), cu 39 (inclusiv cu rejucarea din 1973), urmat de un alt stadion care nu mai există, Republicii (fost ONEF şi ANEF), cu 22. Prin finala din acest an, noua Arena Naţională urcă pe treapta a treia (depăşind o altă defunctă, Arena Venus), meciul de azi fiind al 6-lea ultim act găzduit de ea. Din nou fără bucureştene Va fi a 19-a finală fără echipe bucureştene, a doua consecutivă, având deja a 11-a fază a semifinalelor, de asemenea a doua consecutivă, fără reprezentante ale Capitalei.  
www.prosport.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus