Stiri de ultima ora

Tot ce trebuie să știi despre referendumul pe justiție

Tot ce trebuie să știi despre referendumul pe justiție
Politic
Președintele Klaus Iohannis a semnat decretul privind referendumul pe teme de justiție. Referendumul va avea loc pe 26 mai, odată cu euroalegerile. Românii sunt chemați să răspundă la două întrebări.

Actualizat: 26.04.2019 - 09:44

Purtătorul de cuvânt al preşedintelui, Mădălin Dobrovolschi, a anunţat ieri că preşedintele a semnat decretul referitor la întrebările pentru referendum. Cetăţenii sunt chemaţi să se pronunţe prin DA sau NU cu privire la următoarele întrebări: ”Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?” și „Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?”.

Data referendumului este 26 mai 2019, în ziua desfăşurării alegerilor pentru Parlamentul European. Decretul este emis de preşedinte, ”luând act de preocuparea intensă şi constantă a societăţii româneşti faţă de necesitatea combaterii fenomenului corupţiei, a asigurării integrităţii în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, precum şi de nevoia unui cadru legislativ coerent şi stabil” şi de Hotărârea Parlamentului României nr. 8/2019 privind solicitarea Preşedintelui României referitoare la organizarea unui referendum naţional consultativ cu privire la probleme de interes naţional.

Potrivit legii privind organizarea referendumului (3/2000), actualizată în vara anului trecut, pragul necesar pentru validarea referendumului este de minim 30% din numărul persoanelor înscrise pe listele electorale permanente. Rezultatul referendumului este validat dacă opţiunile valabil exprimate reprezintă cel puţin 25% din cei înscrişi pe listele electorale permanente, prevede legea.

Ce putere are un referendum consultativ

Spre deosebire de referendumurile privind modificarea Constituţiei sau demiterea preşedintelui ţării, pentru cele privind teme de interes naţional, aşa cum este cel pe care l-a convocat preşedintele Klaus Iohannis, legea 3/2000 privind referendumul nu prevede explicit faptul că rezultatele sale sunt obligatoriu de pus în aplicare de legiuitori.

O decizie a Curţii Constituţionale din 2012 menționează că Parlamentul sau Guvernul nu pot să emită legi şi norme care să contravină voinţei populare exprimate la un astfel de referendum, acest lucru încălcând Constituţia României. Judecătorii CCR au argumentat prin faptul că toate referendumurile trebuie să aibă efecte practice. Unele dintre acestea intră în vigoare direct, așa cum sunt cele care vizează, de pildă, modificarea Constituției. Referendumurile consulatative (cum este cel convocat de Iohannis) se disting prin faptul că nu produc efecte direct, ci indirect, prin intermediul Parlamentului, au susținut magistrații CCR.

Decizia CCR viza o lege electorală prin care România ar fi avut mai mult de 300 de parlamentari, temă pentru care au votat românii în cadrul unui referendum consultativ. Însă, parlamentarii au ocolit decizia CCR. La câțiva ani de la această decizie, Legislativul a votat o nouă lege electorală pe baza căreia România are 467 de parlamentari. Acest scenariu a fost posibil pentru că partidele s-au înțeles între ele să nu conteste noua lege electorală la Curtea Constituțională. Astfel, noua lege electorală a intrat în vigoare, deși încălca o decizie a CCR.

Reacțiile partidelor

Liberalii susțin demersul șefului statului. Liderul PNL, Ludovic Orban, a declarat că în funcţie de agenda preşedintelui Klaus Iohannis, campania PNL şi cea privind referendumul vor fi unite, precizând că oricând va fi necesar vor fi organizate evenimente comune. ”Vom încerca să convingem cetăţenii români de necesitatea absolută a unui vot favorabil pentru întrebările puse la referendum. În funcţie de agenda preşedintelui, în măsura în care vor exista evenimente în care să putem să unim campaniile, le vom uni aceste campanii”, a spus el.

În schimb, secretarul general al PSD Codrin Ştefănescu a declarat că, prin întrebările la referendum anunţate de Administraţia Prezidenţială, preşedintele Klaus Iohannis „face pur şi simplu băşcălie de români”. „Nici măcar nu a catadicsit să iasă personal să le anunte. Cam atât de importante sunt întrebările. Iohannis şi Cioloş se contrazic intre ei, pentru că guvernul Cioloş a dat OUG. La ei nu ştie stânga ce face dreapta. Ne-am lămurit că nu au niciun program de guvernare, nu au soluţii la problemele românilor”, a afirmat Codrin Ştefănescu.

Întrebările de la referendum

1. „Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?”

2. „Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?”

 Scandal în Parlament

În 17 aprilie, la ultima dezbatere în Parlament pe tema referendumului pe Justiție propus de președintele Klaus Iohannis, discuțiile s-au transformat ușor în scandal între putere și opoziție.

Puterea a încercat să îi pună condiţii preşedintelui, deşi avizul aleşilor era consultativ. Şeful statului vrea ca românii să spună dacă sunt sau nu de acord cu amnistia şi graţierea faptelor de corupţie şi cu ordonanţele de urgenţă în domeniul justiţiei.

Cei din opoziție susțineau atunci că puterea a mințit când a spus că va da aviz favorabil fără recomandări și a reclamat faptul că în comisiile juridice reunite nu au fost dezbătute recomandările care apar în raportul care a fost adoptat în acea dimineață de plen.

Acele recomandări l-ar împiedica pe președinte să pună întrebări legate de cele două teme anunțate pentru referendum. Astfel, prin articolele din Constituție invocate în recomandări, parlamentarii spuneau că președintele nu-i poate întreba pe cetățeni dacă sunt de acord să fie interzisă grațierea pentru fapte de corupție.

De asemenea, parlamentarii atrăgeau atenția președintelui că nu poate să inițieze un referendum legislativ, adică nu poate să-i întrebe pe români în legătură cu probleme legate de legislație, cum ar fi să fie interzise ordonanțele de urgență în materie de justiție.

Parlamentarii mai spuneau și că șeful statului nu poate să pună o întrebare care să necesite apoi revizuirea Constituției. Raportul a fost votat în final în forma dorită de PSD.

Klaus Iohannis nu era obligat însă să țină cont de aceste recomandări, deoarece avizul era consultativ.
RomaniaLibera.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus