Stiri de ultima ora

Sfarsitul unei campanii care nu a inceput niciodata

Sfarsitul unei campanii care nu a inceput niciodata
Politic
Se apropie de sfarsit in Romania o campanie electorala extrem de anosta, mai anosta probabil decat majoritatea celor de pana acum.Duminica se va pune stampila pentru alegerea presedintelui. In realitate, cu exceptia unor grupuri mici de sustinatori devotati, toata lumea care refuza absenteismul si neimplicarea se va duce la vot sa razbune, intr-un fel sau altul, ultimii aproape trei ani.Este vorba despre acea perioada exploziva social, in care Romania a trait pe marginea unui razboi civil intre gruparile aliate ale coruptiei organizate ajunse la butoanele puterii, ca urmare a indiferentei votantilor, si o societate civila pe neasteptate activata in siajul unor tragedii si al marsaviilor legislative puse la cale de clientela dosarelor anticoruptie.De altfel, societatea civila este si singura care a dat ceva ton in aceasta campanie.A cerut politicienilor implicati si staff-urilor acestora sa dea seama fata de cei carora le cer votul. S-a lovit insa de un zid al tacerii. Bun, e clar, niciun candidat nu vrea sa transpire prea tare si nici sa cheltuie tot bugetul de campanie pe care il obtine de la stat si pentru care, spune legea, nici macar nu trebuie sa dea socoteala.Candidatii jongleaza cu cliseeIn general, staff-urile cam stiu pe ce alegatori mizeaza si spera cel mult sa adauge grupuri dezertate din alte tabere. Asteapta greseala adversarului, cum se spune in fotbal.In lipsa unor mesaje solide, candidatii jongleaza cu clisee. Aceleasi, de la o campanie la alta, indiferent de miza votului, de functiile pentru care se candideaza. Sunt promisiuni neonorate de la un ciclu electoral la altul, ca o mostenire politica sacra, si care au secatuit increderea alegatorilor.Prin urmare, nici efortul echipelor de campanie nu este prea mare - cu sau fara, scorul electoral creste sau scade irelevant.De ce sa cheltui inutil bani care pot servi partidului in alte scopuri, mai tarziu?Candidatii cu multa vizibilitate si-au construit profilul pe monoloage rostite departe de adversari si pe dueluri "by proxy", prin intermediari si prin false teme. Ceilalti au fost mai degraba aparitii exotice.Sunt 14 pretendenti in total. Pe unii ii propulseaza statusul si afilierea politica. Pe altii, dimpotriva, aceste criterii ii dezavantajeaza.1. IohannisIn primul caz, cel mai bun exemplu este chiar seful statului in exercitiu. Il sustine cel mai popular grup politic al momentului, liberal-conservatorii, si a folosit multe din atributele functiei pentru a se face simtit in scena.De altfel, presedintele lasa impresia ca nici macar nu simte povara campaniei. Isi ignora majoritatea adversarilor, pe unii pentru a nu-i ostiliza inaintea urmatoarelor alegeri, locale si parlamentare, de anul viitor, pe altii pentru a nu le oferi mai multa vizibilitate decat reusesc ei insisi sa adune.Mai degraba, Klaus Iohannis pare sa bata dincolo de acest episod electoral: pare sa-l intereseze deja sfarsitul celui de-al doilea mandat prezidential, cand, cu un eventual punctaj extern suficient de bun, s-ar putea trezi curtat de institutii internationale cum ar fi Consiliul European sau NATO pentru o functie reprezentativa.

2. DancilaPrincipalul contracandidat al lui Iohannis in cursa prezidentiala ar fi trebuit sa fie Viorica Dancila, premierul social-democrat, demis chiar inaintea alegerilor prezidentiale in urma unei motiuni de cenzura.Sefa partidului-stat care a patronat administratia din Romania in ultimii 30 de ani, fie prin control legitim, fie prin capuse, are aceleasi carti ca si Iohannis: functia si partidul. Dar ii sunt, ambele, potrivnice.Isi va plati electoral falimentara guvernare din ultimii aproape doi ani si, bonus, pe cea a celor doi premieri din primul an al acestui ciclu electoral.In plus, candidatura lui Dancila va fi si decontul deraierilor grave de la valorile europene comise de formatiunea cu eticheta socialista si comportament national-populist, care, dupa ce a castigat cu scor de maidan precedentele alegeri parlamentare, a orbit in exercitiul furibund de a macelari Justitia, in interesul sefului de partid si a camarilei sale.3. BarnaCe ar putea lasa in urma sa actuala campanie electorala este primul tur de balotaj pentru prezidentiale in care, la trei decenii de la prabusirea dictaturii ceausiste, nici unul dintre candidati nu provine din tabara care a mostenit fostul partid unic.Exista, in acest sens, o mobilizare tacita a unei parti de electorat dezamagita de oferta politica: multi alegatori or sa il voteze in primul tur pe tanarul si nu foarte experimentatul Dan Barna, candidatul unei miscari politice nascute din nevoia de a concretiza nemultumirile civice ale ultimilor trei ani - alianta dintre Uniunea Salvati Romania si partidul PLUS, condus de liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European, Dacian Ciolos.Are si Barna grupul sau de sustinatori credinciosi. Dar va trebui sa multumeasca pentru scorul din primul tur in special celor care il vor vota pentru ca nu vor sa vada un pesedist in turul de balotaj.Mai sunt, in cursa prezidentiala, si candidati al caror singur scop este de a-si asigura o oarecare liniste financiara temporara de pe urma subventiilor oferite de stat competitorilor - una dintre multele anomalii ale legislatiei electorale din Romania.Si mai sunt cei aruncati in lupta pentru a tracta partide, pentru a le mentine in zona vizibilitatii inaintea alegerilor ce urmeaza. Miza celor doua confruntari la urne de anul viitor este o plasare cat mai aproape de rezervorul bugetar, secatuit in ultimii trei ani in care guvernele PSD au livrat populism pe banda rulanta, s-au imprumutat peste puterile economiei si au folosit profitul realizat de mediul de afaceri pentru a-si fideliza electoratul activ, ignorand investitiile si proiectiile de dezvoltare.Acesta este biotopul in care s-a instalat anticipat, cu patru zile inainte de scrutinul prezidential, noul guvern minoritar, condus de liberalul Ludovic Orban.Pentru a putea guverna cu rezultate vizibile in anul dinaintea alegerilor parlamentare, noul Executiv nu va putea evita cresterea deficitului bugetar dincolo de pragul european de trei procente. Aflat in fata unor solutii imposibile, PNL si-a asumat riscul de a recladi din nimic scorul electoral al adversarilor politici de la PSD.Si nici macar nu e prima oara cand post-comunistii romani cedeaza comanda navei cand naufragiul este inevitabil, dupa care dau vina pe matrozi. Consecintele s-au vazut dupa 2016. Iar "mai rau nu se poate" este, in Romania, doar un episod de tranzitie.Cristian Stefanescu
www.ziare.com

Articole similare :
comments powered by Disqus