Stiri de ultima ora

Motivare CCR pe Legea pensiilor: Conţine prevederi neclare despre obligaţia de plată a contribuabililor

Motivare CCR pe Legea pensiilor: Conţine prevederi neclare despre obligaţia de plată a contribuabililor
Politic
Curtea Constituţională arată, în motivarea deciziei de neconstituţionalitate asupra unor prevederi din Legea sistemului public de pensii, că exprimarea legislativă privind datoria contribuabililor la asigurările sociale nu este acelaşi lucru cu efectuarea plăţii efective a datoriei.

15 afişări

Motivare CCR pe Legea pensiilor: Conţine prevederi neclare despre obligaţia de plată a contribuabililor

Curtea a examinat obiecţia de neconstituţionalitate formulată de 83 de deputaţi prin care a analizat art.25 alin.(1), potrivit căruia „contribuabilii la sistemul public de pensii sunt cei care datorează şi plătesc, după caz, contribuţia de asigurări sociale, conform Codului fiscal". "Examinând criticile de neconstituţionalitate formulate în privinţa art.25 alin.(1) din lege, Curtea constată că pot fi contribuabili la sistemul public de pensii atât persoanele fizice, cât şi cele juridice, având în vedere că, potrivit art.3 lit.c) din lege, contribuabilul se defineşte ca «persoana fizică sau juridică ce plăteşte contribuţii de asigurări sociale sistemului public de pensii, conform prezentei legi». Prin urmare, noţiunile «plăteşte» sau «plătesc» se referă la obligaţia de plată în sensul că această contribuţie poartă asupra patrimoniului acelor persoane, şi nu în sens de efectuare a plăţii, ca operaţiune tehnică. Potrivit art.146 alin.(1) din Codul fiscal, «Persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora au obligaţia de a calcula şi de a reţine la sursă contribuţia de asigurări sociale datorată de către persoanele fizice care obţin venituri din salarii sau asimilate salariilor»", conform motivării CCR, publicată luni pe site-ul instituţiei. Judecătorii CCR au constatat că "a datora şi a plăti, pe de o parte, iar a calcula şi a reţine la sursă, pe de altă parte, sunt noţiuni diferite" iar obligaţia de a efectua plata în contul bugetului asigurărilor sociale de stat, revine angajatorului.

"Totuşi, deşi intenţia legiuitorului poate fi înţeleasă, limbajul folosit în legea supusă controlului de constituţionalitate este unul impropriu, în sensul că noţiunea de «plăteşte» este folosită atât în privinţa subiectului de drept din venitul căruia se prelevează contribuţia [art.3 lit.c), art.25 alin.(1)], cât şi în privinţa subiectului de drept care reţine şi virează contribuţia [art.3 lit.a), art.35 alin.(1)]. Prin urmare, având în vedere domeniul atât de sensibil, cel al pensiilor publice, legiuitorul trebuie să dea dovadă de o rigoare mai mare şi să folosească termeni cu un contur juridic bine stabilit; acesta trebuie să facă distincţia între subiectul de drept titular al obligaţiei de plată a contribuţiei şi subiectul de drept care efectuează plata propriuzisă. De aceea, termenii nu trebuie folosiţi amalgamat, ci distinct, pentru că fiecăruia i se ataşează un anumit conţinut juridic. Prin urmare, fiecare operaţiune juridică trebuie determinată prin termeni şi noţiuni distincte, pentru a nu exista o suprapunere între sferele lor de cuprindere", potrivit documentului. Curtea mai apreciază că textul legii se referă la un număr "foarte mare" de persoane fizice şi juridice şi astfel trebuie "să se caracterizeze prin rigoare şi acurateţe". "Numărul destinatarilor legii este foarte mare, privind pe fiecare angajat şi angajatorul acestuia, iar calitatea destinatarilor legii variază, astfel încât şi gradul lor de înţelegere a prevederilor acesteia este diferit. Astfel, dacă pentru un angajator aspectele criticate nu relevă nicio dificultate, alţi angajatori vor avea dificultăţi de interpretare şi, în măsura în care nu vor recurge la consultanţă de specialitate, ar putea aplica norma în mod greşit. Având în vedere că textul criticat se adresează unui număr foarte mare de persoane fizice şi juridice, trebuie să se caracterizeze prin rigoare şi acurateţe. Or, norma, astfel cum este redactată, are un caracter interpretabil prin prisma calităţii destinatarilor săi şi are potenţial ridicat de a crea o tulburare însemnată a întregului mecanism al încasării contribuţiilor la bugetul de asigurări sociale. Astfel, legiuitorul trebuie să clarifice aceste aspecte confuze din punct de vedere terminologic încă înainte de intrarea în vigoare a legii, pentru a se evita caracterul echivoc al legii; se impune, astfel, exigenţa ca legiferarea să fie realizată într-un mod care să imprime un plus de claritate, precizie şi previzibilitate a textului", potrivit sursei citate. De asemenea, judecătorii Curţii au constatat şi neconstituţionalitatea prevederilor din art.63 lit.b): „Pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: b) au realizat, la data solicitării pensiei de invaliditate, stagiul minim de cotizare de 15 ani”. Magistraţii CCR au făcut referire la o decizie anterioară care constata că „pierderea totală sau cel puţin a jumătate din capacitatea de muncă din cauza bolilor obişnuite şi a accidentelor care nu au legătură cu munca este un eveniment aleatoriu ce nu poate fi controlat de persoana în cauză, astfel încât stabilirea unei vârste şi a unui stagiu minim de cotizare de la care poate fi acordată pensia de invaliditate nu se justifică". CCR argumentează că legiuitorul trebuie să impună condiţii care "să vizeze strict stagiul de cotizare deja realizat, astfel încât, indiferent de vârsta asiguratului, acesta să poată beneficia de o pensie de invaliditate potrivit contribuţiei realizate, în acest fel, pensia de invaliditate îşi păstrează natura juridică a unei prestaţii de asigurări sociale, nefiind transformată într-una socială”. Prin aceeaşi decizie, Curtea a decis că „legiuitorul nu poate impune condiţii nerezonabile pentru persoanele care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă din cauza bolilor obişnuite şi a accidentelor care nu au legătură cu munca în privinţa acordării pensiei de invaliditate". "Condiţionând acordarea pensiei de invaliditate de împlinirea unei anumite vârste, dublată de realizarea unui anumit stagiu de cotizare, legiuitorul a încălcat această condiţie de rezonabilitate şi a afectat în mod direct dreptul la pensie al persoanelor prevăzute la art.68 alin.(1) lit.c) din Legea nr.263/2010”, conform judecătorilor Curţii. Astfel, luând în considerare decizia anterioară a CCR, în privinţa pensiei contributive de invaliditate "nu se justifică existenţa unui stagiu de cotizare sau a unei vârste standard de pensionare în lipsa unui sistem eficient şi coerent de compensaţii sociale de stat, care să garanteze un nivel de trai decent". Ministrul Muncii anunţă că va reformula trei alineate din Legea Pensiilor, după motivarea CCR Ministrul Marius Budăi a declarat, luni, că după publicarea în Monitorul Oficial a motivării CCR privind respingerea mai multor alineate din Legea Pensiilor, Ministerul Muncii va veni cu propuneri de reformulare a acestora. „Doar trei alineate din două articole dintre cele 183 de articole din noua Lege a Pensiilor au fost considerate de CCR neclare. Ca atare, noi nu comentăm decizia CCR, ci vom reformula cele trei alineate, astfel încât nimeni să nu le mai poată interpreta, căci asta a reţinut CCR, că există riscul ca oamenii de rând să înţeleagă altceva în legătură cu anumiţi termeni”, a declarat, luni, Ministrul Muncii, Marius Budăi. Acesta a mai menţionat faptul că a citit, luni, motivarea CCR în cazul respingerii unor alineate din noua Lege a Pensiilor. Totodată, Budăi a mai subliniat că după ce motivarea va apărea în Monitorul Oficial, Ministerul Muncii va veni cu propuneri de reformulare a alineatelor respinse de CCR. „Imediat ce motivarea CCR va apărea în Monitorul Oficial, specialiştii din cadrul Ministerului Muncii şi cei ai Casei de Pensii o vor analiza şi vor veni cu propuneri de reformulare a celor trei alineate din cele două articole”, a mai declarat Marius Budăi. 
www.mediafax.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus