Stiri de ultima ora

Iohannis trimite spre reexaminare legea prin care jurnaliștii erau scutiți de plata impozitului pe venit | B1.ro

Iohannis trimite spre reexaminare legea prin care jurnaliștii erau scutiți de plata impozitului pe venit | B1.ro
Politic
Președintele Klaus Iohannis a trimis miercuri Parlamentului pentru reexaminare legea care scutește jurnaliștii de impozit.

Legea a fost inițiată de PSD-ALDE.

Președintele Iohannis aduce ca argumente ”riscul îndepărtării de la principiul egalității cetățenilor în fața legii și, implicit, cel al echității fiscale”.

De asemenea, șeful statului mai arată că simplele susțineri potrivit cărora "mass-media din România se află într-o situație economică foarte dificilă” ori că "piața mass-media se restrânge atât în privința operatorilor, cât și a forței de muncă” - chiar dacă sunt reale - nu sunt de natură a suplini fundamentarea soluției legislative propuse.

Redăm mai jos comunicatul integral

Legea pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, definind activitatea de jurnalism, extinde sfera contribuabililor scutiți de la plata impozitului pe venit și cu privire la persoanele fizice care realizează venituri din desfășurarea acestei activități.

1. Prin art. unic pct. 1 din legea supusă reexaminării, la art. 7 din Legea nr. 227/2015 se adaugă un nou punct, pct. 48, potrivit căruia prin activitatea de jurnalism se înțelege cercetarea, investigarea, interpretarea și comunicarea știrilor și informațiilor publice prin intermediul ziarelor, televiziunii, radioului și al altor mijloace de informare în masă, respectiv controlul funcționării tehnice a echipamentelor pentru a înregistra și edita imaginile și sunetul și pentru transmiterea pentru emisiunile radio și televiziune a imaginilor și sunetelor, precum și a altor tipuri de semnale de telecomunicații terestre, marine sau aeriene, care se desfășoară în baza unui contract de muncă și a unui contract de drepturi de autor.

În opinia noastră, soluția legislativă a definirii activității de jurnalism în cadrul Codului fiscal ridică cel puțin două aspecte problematice.

Potrivit obiectului de reglementare, dar și titlului marginal, art. 7 din Legea nr. 227/2015 cuprinde definițiile legale ale termenilor comuni, frecvent utilizați în cadrul Codului fiscal. În acest sens, art. 7 prevede explicitarea unor noțiuni specifice unui act normativ cu caracter extrem de tehnic, utilizate în tot cuprinsul Codului fiscal, cum sunt cele de autoritate fiscală, contract de leasing, comision, dividend, dobândă, impozit pe profit, mijloc fix, redevență, titlu de participare, valoare fiscală, reținere la sursă, și așa mai departe. Din această perspectivă, opțiunea plasării unei definiții ce vizează o noțiune care nu se mai regăsește în nicio altă normă din cuprinsul Codului fiscal – cu excepția prevederii nou introduse la art. 60 din legea transmisă la promulgare – vine în contradicție cu întreaga concepție normativă a Legii nr. 227/2015. În plus, semnalăm că poziționarea acestei definiții legale în conținutul unei norme ce are drept scop sistematizarea unor termeni de specialitate frecvent utilizați în Codul fiscal contravine și prevederilor art. 48 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, care impuneau, în această situație, includerea definiției legale în cauză cel mult într-un alineat subsecvent normei prin care se instituie scutirea de la plata impozitului a persoanelor care înregistrează venituri ca urmare a desfășurării activității de jurnalism.

Pe de altă parte, considerăm că definirea legală a activității de jurnalism fără asigurarea unei corelări cu cadrul legislativ general aplicabil mass-mediei - Legea audiovizualului nr. 504/2002 și/sau Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe - poate conduce la confuzii și probleme în aplicare atât cu privire la sfera de cuprindere a activității, cât și la exercitarea unei profesii ce ține direct de libertatea de exprimare, generând inclusiv riscul îndepărtării de la principiul egalității cetățenilor în fața legii și, implicit, cel al echității fiscale.

În consecință, față de argumentele invocate, considerăm că opțiunea legiuitorului de a include în Codul fiscal definiția legală a activității de jurnalism, astfel cum este prevăzută prin legea transmisă la promulgare, se impune a fi reanalizată de către Parlament atât din perspectiva conținutului normativ al Codului fiscal, cât și din cea a corelării cu actele normative în materie. Totodată, în scopul asigurării unei înțelegeri corecte și a evitării oricăror interpretări greșite, considerăm că este necesar ca această noțiune să fie reanalizată și sub aspectul sferei sale de cuprindere, care nu poate rămâne exclusiv la nivel infralegal.

2. Prin art. unic pct. 2 din legea supusă reexaminării, art. 60 din Codul fiscal se completează cu un nou punct, pct. 41, potrivit căruia vor fi scutite de la plata impozitului pe venit persoanele fizice, pentru veniturile realizate din salarii și asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1) – (3) și pentru veniturile din drepturile de proprietate intelectuală, ca urmare a desfășurării activității de jurnalism, în condițiile stabilite prin ordin comun al ministrului muncii și protecției sociale și al ministrului finanțelor publice.

Echitatea, proporționalitatea, rezonabilitatea și nediscriminarea sunt criterii minimale ce trebuie avute în vedere de legiuitor atât la stabilirea prin lege a unui impozit, cât și cu ocazia acordării unor scutiri de la executarea obligațiilor fiscale. Astfel, stabilirea impozitelor și taxelor datorate bugetului de stat intră, potrivit Legii fundamentale, în competența exclusivă a legiuitorului, acesta având dreptul de a stabili cuantumul impozitelor și al taxelor și de a acorda exceptări sau scutiri de la plata acestora în favoarea anumitor categorii de contribuabili, pentru anumite perioade de timp, în funcție de situațiile conjuncturale, dar, evident, și în raport cu situația economico-financiară a țării în perioadele respective. Însă, în raport cu această competență, Curtea Constituțională a statuat că „fiscalitatea trebuie să fie nu numai legală, ci și proporțională, rezonabilă, echitabilă și să nu diferențieze impozitele pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetățeni” (Decizia nr. 3/1994,  Decizia nr. 176/2003, Decizia nr. 940/2010, Decizia nr. 1.394/2010 și Decizia nr. 39/ 2013).

În opinia noastră, orice politică fiscală/regim fiscal ce cuprinde tratamente diferite pe baza criteriului categoriei de contribuabil trebuie să fie susținută/susținut de o justificare adecvată și obiectivă, fundamentată economic și social. Numai în acest mod, reglementările ce instituie regimuri juridice derogatorii de la cadrul general aplicabil tuturor cetățenilor se pot constitui în instrumente necesare pentru punerea în aplicare a soluțiilor de dezvoltare economică și socială, ce răspund unei nevoi sociale reale. Or, din instrumentele de motivare ale inițiativei legislative supuse reexaminării nu pot fi identificate acele necesități economico-sociale ori acea situație conjuncturală, ce ar impune acordarea scutirii de la plata impozitului pe venit pentru persoanele fizice care desfășoară activități de jurnalism.

În acest context, simplele susțineri din cuprinsul expunerii de motive potrivit cărora „mass-media din România se află într-o situație economică foarte dificilă” ori că „piața mass-media se restrânge atât în privința operatorilor, cât și a forței de muncă” - chiar dacă sunt reale - nu sunt de natură a suplini fundamentarea soluției legislative propuse. Potrivit Legii nr. 24/2000, aceste instrumente de motivare ar fi trebuit să pună în evidență existența unei evaluări concrete și reale, susținute de date/informații/statistici concrete, relevante, o apreciere obiectivă a dinamicii sectorului vizat, de natură să justifice instituirea unui alt regim fiscal pentru persoanele ce înregistrează venituri din activitatea de jurnalism. Totodată semnalăm că o asemenea motivare/evaluare, de natură să contureze, de această dată, rațiunea avută în vedere de legiuitor la instituirea acestei noi reglementări, nu este pusă în evidență nici prin documentele și dezbaterile parlamentare.

Din această perspectivă, se impune ca dispozițiile art. unic pct. 2 din legea transmisă la promulgare să fie reanalizate de Parlament pe baza unor date și analize concrete și fundamentate, în acord cu dispozițiile Legii nr. 24/2000. În plus, în contextul unei accentuate contestări publice chiar din partea destinatarilor normei - care văd această reglementare în relație directă cu deontologia jurnalistică - apreciem că reexaminarea soluției legislative preconizate ar trebui să se realizeze printr-un dialog real cu toți actorii implicați.

Față de argumentele expuse mai sus și având în vedere competența legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.
www.b1.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus