Stiri de ultima ora

INTERVIU EXCLUSIV // Emil Hurezeanu, ambasadorul României la Berlin: „Unul din trei locuri de muncă în România se datorează germanilor”/ „Organizarea votului în diaspora, un efort care trebuie răsplătit prin participare”

INTERVIU EXCLUSIV // Emil Hurezeanu, ambasadorul României la Berlin:  „Unul din trei locuri de muncă în România se datorează germanilor”/ „Organizarea votului în diaspora, un efort care trebuie răsplătit prin participare”
Politic
INTERVIU EXCLUSIV // Emil Hurezeanu, ambasadorul României la Berlin: „Unul din trei locuri de muncă în România se datorează germanilor”/ „Organizarea votului în diaspora, un efort care trebuie răsplătit prin participare”

Un articol de: George Forcoș - 07 Noi 2019, 14:47

EXCLUSIV // Cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului și de la înlăturarea dictaturilor comunsite din Europa, excelența sa, Emil Hurezeanu, ambasadorul României în Germania, a vorbit în exclusivitate pentru B1.ro despre noile provocări pe care le înfruntă astăzi statele europene și despre rolul pe care statul german îl îndeplinește pentru consolidarea democrației.    

Ambasadorul Emil Hurezeanu a precizat că Zidul Berlinului a reprezentat o metaforă a Războiului Rece care a divizat în mod tragic timp de mai multe decenii statele europene. 

„Germania a fost o metaforă a începutului Războiului Rece pentru că jumătate din Germania, respectiv Germania de Est era ocupată de trupele sovietice care au impus sitemul comunist, iar cealaltă jumătate de trupele americane, franceze și engleze care au transformat vestul Germaniei într-o țară democratică. Povestea asta a durat decenii în șir iar semnalul cel mai dureros al acestei împărțiri care nu era doar împărțirea Germaniei. Aproape că ai înțeles mai ușor împărțirea Germaniei, pentru că acest stat luptase aproape împotriva tuturor și a fost ocupată, la fel și lagărele de concentrare care au fost dizolvate de către trupele sovietice și cele americane. Dar de aici a pornit împărțirea Europei. Germania a fost până în anul 1989 indicativul principal al Războiului Rece, Zidul Berlinului fiind metafora acestui conflict. O metaforă care deși împietrită vibra, palpita pentru că în jurul ei, țin minte că eram în partea de vest a Berlinului în iunie 1987, când președintele american Ronald Regan, cu spatele la Poarta Brandenburg și la Zid a spus pentru prima oară: Domnule Gorbaciov, dacă vrei întradevăr binele poporului tău și a aliaților dărâmă acest zid!. S-a întâmplat asta pe data de 9 noiembrie, s-a întâmplat și Revoluția din România”, a declarat ambasadorul Emil Hurezeanu.

Acesta a vorbit și despre rolul pe care Germania îl joacă astăzi pentru democratizarea și dezvoltarea Europei și a României.

„Astăzi Germania este țara cea mai influentă din Uniunea Europeană prin amplitudinea ei economică, prin populație, peste 80 de milioane de oameni, și prin vocația ei europeană. E o țară a cărei economie se susține din exporturile în țările Uniunii Europene în principal, dar nu numai. E principalul nostru partener economic. Avem aproape 40 de miliarde de euro pe an și unul din trei locuri de muncă în România se datorează germanilor. Nemții au creat 300.000 de locuri de muncă în România în ultimii 11 ani de când suntem membri ai Uniunii Europene. În Anglia, care se pregătește să se despartă de noi, Germania a creat în ultimele decenii 250.000 de locuri de muncă. Este adevărat că Anglia are propria ei forță economică, dar acest lucru dovedește cât de importantă este Germania pentru noi”, a subliniat ambasadorul României în Germania.

Întrebat despre barierele care separă astăzi națiunile europene, acesta a vorbit și despre pericolele care amenință astăzi statele UE. 

„Astăzi nu mai sunt exemple, cum era Moscova înainte de 1989, un exemplu al comunismului, țara cea mai avansată spre comunism. Nu aș spune că astăzi există o țară foarte avansată spre democrație. Ne confruntăm cu toții cu probleme noi. Multe dintre ele sunt rezultatul democrației. A apărut mai multă revoltă, mânie, ură, decât satisfacție și euforie. Suntem departe de ce se întâmpla tuturor acum 30 de ani. Nu aș spune că vorbim despre ziduri. Sunt prejudecățile noastre despre ceilalți, sunt propriile noastre neputințe, complicațiile pe care ni le creăm singuri, nu doar noi românii pentru că în definitiv nu avem niciun partid antieuropean. Și noi ne autoreglăm oarecum. Am avut măsuri poate discutabile din punct de vedere politic. A venit societatea civilă, a venit opoziția, care acum e la guvernare, cu o forță reactivă în timp real care nu știu să se întâmple în altă parte. Noi suntem în mainstreamul unor transformări și nu știu dacă e cineva în Europa astăzi care poate să ridice primul piatra și să arunce cu ea”, a mai declarat ambasadorul Emil Hurezeanu.

Diplomatul a comentat și ascensiunea populismului și a extremismului, și măsura în care acestea reflectă faptul că europenii au uitat lecțiile trecutului.

„Populismul ține cont și de evoluțiile din democrație, ține de efectele secundare ale unei globalizări prin forța lucrurilor, prin definiție, inegală care i-a transformat pe unii în câștigători și pe foarte mulți alții în  pierzători, în victime. Globalizarea ne-a adus tuturor aerul puternic al lumii, orizonturi deschise, dar sigur că un oțelar din Kentucky își pierde jobul în favoarea unuia din Ucraina sau din China. El cu timpul prelucrează asta și se gândește ce a fost rău și cine îl reprezintă. La fel și francezii sau germanii care văd cum multe din firmele lor celebre se delocalizează, uită uneori că asta înseamnă export, că asta înseamnă prosperitate, după reunificarea Europei în interiorul Uniunii Europene sau în NATO. Țările care au progresat cel mai mult au fost tot marile țări europene, mai mult decât noi. Noi trebuie să ne comparăm totuși cu ceilalți, cu Polonia, cu Ungaria, unde ritmul nostru a încetinit în raport cu al altora. Aș spune însă că lucrurile se mișcă, suntem într-un vortex al istoriei pe care e mai bine să îl prevenim și să îl codirijăm, să nu ne bazăm pe piloți automat care nu sunt nici la Bruxelles, nici în altă parte. Avem aliați de nădejde, dar să nu credem că pilotul automat ne face toată treaba”, a explicat ambasadorul Emil Hurezeanu.

În ceea ce privește alegerile prezidențiale care se vor desfășura în diaspora, începând cu ziua de vineri, ambasadorul României la Berlin a precizat că efortul autorităților de a organiza aceste alegeri trebuie răsplătit prin participarea românilor la urne.

„Românii trebuie să folosească șansa schimbărilor legislative. Românii din țară sunt acasă și pot să voteze o zi întreagă. Românii din diaspora au ocazia începând de vineri de la ora 12 cu ocazia prelungirii în fiecare zi de la ora 21 până la ora 0. În Germania au fost 25 de secții la 26 mai, acum sunt 80, în trei zile. Și nu până la ora 21, ca să încalci legea dacă mai sunt lăsați să intre în secția de vot, ci până la miezul nopții. Ar fi fost bine să existe mai mulți oameni care să voteze prin corespondență, prin reînscriere. A fost un efort foarte mare acesta din partea autorităților de stat, din partea Ministerului de Externe, care prin diplomații și angajații lui se ocupă de alegerile din diaspora. Legea germană spune că cetățenii altui stat votează pe teritoriul Germaniei doar în misiunile diplomatice, prin excepție doar în alte locuri. Noi avem patru misiuni diplomatice mari și late. Ar fi trebuit, potrivit legii germane să votăm în patru locuri și noi votăm în 80. A trebuit să găsim școli, primării, să găsim organisme de pază, voluntari, oameni care să facă cabinele de vot. De toate astea s-au ocupat Ambasada și Ministerul de Externe. Acest efort mare care a costat zeci de milioane de euro statul român, un vot complet restructurat în diaspora, trebuie răsplătit prin participarea la vot”, a conchis ambasadorul Emil Hurezeanu. 
www.b1.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus