Stiri de ultima ora

Initiativa celor Trei Mari: Ce a reusit summit-ul de la Bucuresti si cum sta Romania in regiune - Interviu cu Bogdan Aurescu

Initiativa celor Trei Mari: Ce a reusit summit-ul de la Bucuresti si cum sta Romania in regiune - Interviu cu Bogdan Aurescu
Politic
In vreme ce politica autohtona era confiscata de lupte pentru putere in interiorul partidului de guvernare, la Cotroceni, sefi de stat si ministri de Externe dezbateau proiecte care sa transforme regiunea intr-un actor economic si geostrategic important. Despre rezultatele summit-ului, invitati si proiecte concrete am vorbit cu consilierul prezidential Bogdan Aurescu, fost ministru al Afacerilor Externe.Timp de doua zile, Bucurestiul a fost gazda Summit-ului Initiativa celor Trei Mari, ajuns la cea de-a treia editie.A fost un succes, spune intr-un scurt interviu pentru Ziare.com Consilierul Prezidential Bogdan Aurescu, cel care a coordonat, de altfel, organizarea acestui eveniment, la care au participat sefi de stat, ministri, presedintele Comisiei Europene. Printre randuri, exista si raspunsul la intrebarea care nu ar fi existat - pentru ca miza Summit-ului depaseste galceava interna - daca nu ar fi adus-o in discutie prim-ministrul Viorica Dancila, in sedinta de guvern: a fost premierul pe lista de invitati?Care au fost mizele acestui summit de la Bucuresti , in sine, dar si prin comparatie cu editiile precedente, din Croatia si Polonia?Ma bucur ca, in calitate de consilier prezidential pentru politica externa, am avut onoarea de a coordona, in cadrul Administratiei Prezidentiale, pregatirea acestui summit. Mizele Summit-ului Initiativei celor Trei Mari gazduit la Bucuresti de catre presedintele Romaniei, domnul Klaus Iohannis, au fost substantiale, intrucat aceasta platforma informala ajunsese la stadiul in care trebuia sa dovedeasca partenerilor europeni, regionali si internationali ca poate sa livreze rezultate concrete si ca poate aduce valoare adaugata.Cu alte cuvinte, trebuia sa dovedeasca faptul ca nu este doar inca un alt format care produce, la finalul reuniunilor, simple declaratii politice, fara fond practic.Primele doua summit-uri, cel de la Dubrovnik si Varsovia, au avut rolul de a demara conceptual initiativa si de a o calibra politic. Astfel, summit-ul la Dubrovnik din 2016 a fost un prilej pentru stabilirea unui format flexibil de dialog la nivel inalt, care sa abordeze problemele de conectivitate ale regiunii.Apoi, anul trecut, summit-ul de la Varsovia a ancorat initiativa in spatiul transatlantic si in dezbaterea curenta privind viitorul Europei.Asadar, summit-ul de la Bucuresti trebuia sa produca rezultate palpabile, iar daca tragem linie dupa cele doua zile de reuniuni de la Bucuresti putem spune fara echivoc ca am reusit sa indeplinim acest deziderat.La Varsovia, presedintele Iohannis a avansat oferta gazduirii, in 2018, a celei de a treia editii a Initiativei celor Trei Mari, precum si a primului Forum de Afaceri, oferta acceptata de toti participantii. Asumarea acestui angajament de catre Romania a avut ca argument principal potentialul acestei Initiative de a se adresa unei nevoi reale a celor 12 state participante, si anume de dezvoltare economica si de interconectare regionala, in vederea atingerii convergentei cu Europa de Vest.

Summit-ul de la Bucuresti a fost gazduit de presedintele Klaus Iohannis / Foto: Administratia Prezidentiala

Putem spune astazi, la finalul desfasurarii summit-ului si a forumului de afaceri, ca Romania, prin presedintele Iohannis, a reusit sa duca Initiativa la un nou nivel - acest lucru fiind confirmat de lista rezultatelor concrete ale acestei reuniuni, precum si de participantii la nivel inalt care au venit la Bucuresti.Astfel, reuniunea s-a bucurat de prezenta a opt presedinti din cele douasprezece state participante (reprezentand Romania, Polonia, Croatia, Austria, Bulgaria, Slovenia, Slovacia, Lituania), un prim-ministru (reprezentand Polonia la sesiunea plenara din a doua zi a summit-ului), doi presedinti de parlamente nationale (reprezentand Estonia si Cehia) si un ministru de Externe (reprezentand Letonia).Totodata, din partea invitatilor speciali au participat presedintele Comisiei Europene, secretarul Energiei al SUA, ministrul german de Externe, presedintele Bancii Europene de Reconstructie si Dezvoltare (BERD), presedintele si vicepresedintele Bancii Europene de Investitii (BEI), la care se adauga reprezentarea Bancii Mondiale la nivel de director.In calitate de gazda a summit-ului din acest an, dar si tinand cont de statutul nostru de stat profund pro-european si pro transatlantic, Romania si-a asumat, in coordonare cu celelalte state participante la Initiativa, promovarea a trei principii directoare ale I3M: pro-dezvoltare economica, pro-integrare europeana si pro-relatie transatlantica.Astfel, prima linie directoare presupune ca Initiativa urmareste in primul rand dezvoltarea economica a statelor din regiunea Europei Centrale si de Sud-Est, prin cresterea interconectivitatii in special pe axa Nord-Sud, dar nu numai, in trei domenii principale - transport, energie, digital - si stimularea competitivitatii economiilor statelor participante.A doua linie directoare vizeaza cresterea convergentei reale intre statele membre ale UE, contribuind astfel la intarirea unitatii si coeziunii in cadrul Uniunii, pentru a permite continuarea politicii de integrare europeana, ca baza pentru relansarea proiectului european.In al treilea rand, Initiativa are rolul de a contribui si la consolidarea relatiei transatlantice, prin incurajarea prezentei economice a SUA in regiune ca un catalizator pentru o cooperare consolidata si ca parte a parteneriatului transatlantic.Am reusit, printr-un proces diplomatic complex, sub coordonarea presedintelui Klaus Iohannis, sa obtinem aceasta rafinare a obiectivelor Initiativei si ale summit-ului de la Bucuresti. Summit-ul din Romania s-a dovedit a fi crucial pentru directia viitoare a Initiativei in aceasta directie.Pot spune, dupa summit-ul de la Bucuresti, ca Initiativa celor Trei Mari a atins deplina maturitate, atat din punct de vedere conceptual, cat si politic. Acum dispunem de toate conditiile si instrumentele pentru a lucra la implementarea deciziilor adoptate cu ocazia summit-ului.Initiativa celor Trei Mari are de acum in fata sa, asa cum arata presedintele Iohannis in concluziile sesiunii plenare a summit-ului, misiunea esentiala de a implementa aceste decizii si, mai ales, proiectele majore de interconectare si de a strange legaturile dintre comunitatile de afaceri intr-o retea regionala, parte a pietei extinse a Uniunii Europene.Ce a obtinut, concret, Romania, la acest summit? Care au fost proiectele propuse? Au fost acceptate toate propunerile Romaniei?Pentru noi, a fost clar, inca de la inceput, ca acest eveniment, gestionat in mod corect, cu profesionalism si cu seriozitate, reprezinta o oportunitate excelenta de a promova, creativ si inteligent, profilul regional si international al Romaniei, prin demersuri care sa duca la o convergenta crescuta cu restul Europei.Ceea ce s-a intamplat in perioada 17-18 septembrie in Romania este rezultatul unei munci diplomatice de peste un an, inceputa la chiar o saptamana dupa summit-ul anterior din iulie 2017, de la Varsovia, dublata de eforturi conceptuale, logistice si organizatorice interinstitutionale.Romania a vazut o fereastra de oportunitate in preluarea leadership-ului acestei Initiative si a reusit sa confere unei platforme de cooperare informale si aflata la inceput de drum substanta si vizibilitate considerabile. Tara noastra, prin presedintele Iohannis, si-a indeplinit rolul asumat si a stiut sa joace in avantajul sau oportunitatea data de Initiativa celor Trei Mari, maximizand potentialul de atingere a intereselor sale nationale.De asemenea, acest summit a reprezentat o buna ocazie de a promova interesele economice ale Romaniei - in cadrul Forumului de Afaceri gazduit sub inaltul patronaj al presedintelui Iohannis, dar si prin proiectele de interconectare nationale promovate. Romania a propus, urmare a omologarii acesteia de catre Guvernul Romaniei, o lista finala de 6 proiecte, care cuprinde un proiect in domeniul energiei - BRUA, doua in domeniul transporturilor - Fairway Danube (mentenanta si reabilitare a canalului navigabil al Dunarii), Modernizarea si dezvoltarea liniei de cale ferata Constanta-Gdansk (Rail-2Sea), precum si trei proiecte in domeniul digital - Solutii de interoperabilitate pentru un sector energetic digitalizat si sustenabil in domeniul stocarii energiei, Bursa de transporturi in regiunea I3M si Platforma de monitorizare a bazinelor hidrografice in regiunea I3M.Totodata, subliniez ca este un succes notabil al presedintelui Klaus Iohannis, in calitate de gazda a summit-ului, faptul ca a reusit sa obtina, prin argumente solide si consecvente, un sprijin ferm al Comisiei Europene si participarea - pentru prima oara la o reuniune a Initiativei - a presedintelui Juncker, dar si a Germaniei.Tot in premiera, au participat la summit-ul din Romania, ca invitati speciali, alaturi de SUA, reprezentanti ai institutiilor financiare europene si internationale (BEI, BERD si Banca Mondiala) . De asemenea, este de mentionat participarea oficialilor guvernamentali si a companiilor din Balcanii de Vest (Albania, Macedonia si Muntenegru), respectiv din Vecinatatea Estica (Georgia si Republica Moldova) la prima editie a Forumului de Afaceri.Nu in ultimul rand, as dori sa evoc sustinerea presedintelui SUA, Donald Trump, pentru eforturile Romaniei si pentru Initiativa, exprimata prin scrisoarea adresata presedintelui Romaniei cuprinzand mesajul adresat participantilor la summit.Dincolo de ce a obtinut Romania, as vrea sa stiu cum arata rezultatele pentru regiune.Prin Summit-ul Initiativei celor Trei Mari de la Bucuresti din 2018 am atins, cum am mentionat anterior, o noua etapa in evolutia Initiativei, axata pe rezultate concrete.
www.ziare.com

Articole similare :
comments powered by Disqus