Stiri de ultima ora

Cum vrea Partidul Popular Maghiar din Transilvania să împartă România

Cum vrea Partidul Popular Maghiar din Transilvania să împartă România
Politic
Partidul Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) propune, ca formă de regionalizare, o împărţire în trei regiuni istorice mari - fostele principate Transilvania, Moldova şi Ţara Românească, divizate în 14 regiuni integrate, a afirmat, marţi, preşedintele formaţiunii, Toro T. Tibor.

Preşedintele PPMT, Toro T. Tibor, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă la Miercurea Ciuc, că grupul de lucru al partidului, coordonat de Szilagyi Ferenc, lector la Universitatea Partium din Oradea, a elaborat o concepţie care se bazează în primul rând pe marile regiuni istorice, fostele principate Transilvania, Moldova şi Ţara Românească, în cadrul acestora urmând să se înfiinţeze regiuni mai mici, eficiente şi fezabile, care pot fi şi regiuni de dezvoltare şi regiuni administrativ-teritoriale, centrate pe marile aglomerări urbane, transmite corespondentul MEDIAFAX.

"În Transilvania, de exemplu, ne-am gândit la şase regiuni, începând cu Banatul, cu centrul regional la Timişoara, Partium, centrat pe Oradea, Transilvania de Nord cu centrul pe capitala Transilvaniei, la Cluj, Transilvania de Sud cu centrul regional la Sibiu şi rămâne Ţinutul Secuiesc centrat pe Târgu Mureş, centrul tradiţional al său. Mai rămâne o mare aglomeraţie urbană, în jurul municipiului Braşov, care are toate condiţiile să primească un statut special în această construcţie", a explicat Toro T. Tibor.

Potrivit propunerii PPMT, Ţara Românească ar urma să includă regiunile Oltenia, Muntenia de Sus, Muntenia de Jos, Dobrogea şi zona metropolitană Bucureşti, iar fosta regiune istorică Moldova ar cuprinde Moldova de Jos, Moldova de Sus, Bucovina şi marea aglomerare urbană la Gura Dunării - Galaţi şi Brăila - care prin proiectul "Dimitrie Cantemir" poate deveni, conform proiectului de regionalizare propus de PPMT, "motorul de dezvoltare în regiune".

Grupul de lucru al PPMT care a elaborat propunerea de regionalizare consideră că este nevoie în continuare de judeţe, dar graniţele acestora ar trebui revizuite, în paralel cu "crearea de noi judeţe şi desemnarea noilor reşedinţe ale acestora".

"Judeţele încă nu şi-au terminat misiunea istorică, deocamdată judeţele au o anumită identitate politică, chiar şi locală, dar nu sub acea forma sub care au fost încropite în 1968 de reforma lui Ceauşescu. Cred că acum avem posibilitatea de a face acele corecţii prin care judeţele să devină într-adevăr nişte subregiuni care ajută şi care nu împiedică dezvoltarea", a spus preşedintele PPMT.

Un exemplu îl constiuie "recomandarea" grupului de lucru al PPMT potrivit căreia judeţul Maramureş nu ar trebui să fie menţinut în forma actuală, partea vestică a acestuia, inclusiv municipiul Baia Mare, urmând să fie integrată în regiunea Partium, partea Maramureşului isoric alipindu-se judeţului Cluj, "cu care are legătură de cale ferată".

Întrebat ce şanse are proiectul de regionalizare propus de PPMT, Toro T. Tibor a afirmat că are mai multe "instrumente" pentru a impune acestă reformă.

"Nu suntem partid parlamentar, deci nu avem acele mijloace pe care le are un partid parlamentar, dar, deşi poate pentru unii e paradoxal, principalul nostru aliat poate fi UDMR, care are monopolul reprezentării parlamentare a comunităţii maghiare actualmente, şi ceea ce mă face să fiu relativ optimist este faptul că aceste concepţii, ale noastre şi ale UDMR, nu sunt foarte departe", a declarat Toro.

El a detaliat că aceste două formaţiuni maghiare se gândesc la o regiune administrativă şi de dezvoltare Ţinutul Secuiesc şi ca zona Partium să aibă un statut special, spunând că PPMT şi UDMR au o serie de puncte comune ca să formeze o concepţie pe care Uniunea ar putea să o folosească "în luptele de la Bucureşti", prin lupte înţelegând "acele aranjamente care sunt caracteristice politicii româneşti".

Liderul PPMT a susţinut că în politică "se fac şi se desfac coaliţii de la o zi la alta" şi că nu poate fi exclusă posibilitatea ca, în cazul destrămării USL, premierul Victor Ponta să realizeze o nouă majoritate "chiar cu ajutorul UDMR", aspect care ar conferi "suficiente mijloace pentru a impune anumite principii şi considerente în această reformă".

Toro T. Tibor a adăugat că PPMT mai are "o armă", şi anume forţa comunităţii, care a dovedit în 10 martie, la mitingul pentru autonomie de la Târgu Mureş, că se poate afirma ca actor politic, atunci când clasa politică "nu-şi face treaba".

"UDMR, cu toate că are monopolul reprezentării parlamentare, că este principala forţă politică a comunităţii maghiare, că a câştigat concursul maghiar în mod covârşitor, cu toate acestea nu a reuşit să împiedice o asemenea manifestare, deşi a încercat, n-a reuşit să demobilizeze. Comunitatea are o forţă deosebită şi orice partid politic sau formaţiune politică trebuie să ţină seama de forţa comunităţii", a spus el.

Potrivit sursei citate, al treilea instrument pe PPMT îl va utiliza în încercarea de a-şi impune punctul de vedere îl constituie relaţiile internaţionale.

"Şi din acest punct de vedere, 10 martie a arătat că există o solidaritate în întreaga lume pentru aceste tendinţe autonomiste ale noastre, pentru acest proiect autonomist al nostru şi asta i-a făcut pe factorii decizionali din Europa şi de la Bucureşti să se gândească în mod serios că poate avem noi dreptate şi să ne ia în considerare atunci când iau decizii", a conchis Toro T. Tibor.
www.gandul.info

Articole similare :
comments powered by Disqus