Stiri de ultima ora

Capcanele votului din diaspora: Cati parlamentari ar fi corect sa aiba? Si ce facem cu romanii din tara? Interviu

Capcanele votului din diaspora: Cati parlamentari ar fi corect sa aiba? Si ce facem cu romanii din tara? Interviu
Politic
Discutia despre reprezentarea diasporei in Parlament este destul de populista, mai multe partide se catara pe votul diasporei incercand sa obtina de acolo ceva. O propunere corecta ar fi cea care ofera aceleasi oportunitati tuturor cetatenilor, nu doar celor care s-au mutat in strainatate. Deci recalcularea ar trebui sa fie pentru toata lumea, nu doar pentru diaspora, afirma Ovidiu Voicu, director executiv al Centrului pentru Inovare Publica.Intr-un interviu pentru Ziare.com, Ovidiu Voicu a explicat ca schimbarea numarului de reprezentanti ai diasporei ii poate lua in calcul doar pe cei 700.000 de cetateni romani cu domiciliul in strainatate, insa "partea slaba a propunerii este caracterul injust fara de cetatenii romani care au migrat in interior".Ovidiu Voicu considera ca exista si solutii mai simple, care sa evite capcanele recalcularilor, de exemplu trecerea la o singura circumpscriptie electorala sau folosirea masinilor de vot.Totodata, Ovidiu Voicu considera necesara revenirea la alegerea primarilor in doua tururi de scrutin.In diaspora au votat aproape un milion de oameni, dar reprezentarea ei in Parlament este de numai 4 deputati si 2 senatori, adica mai putin decat pentru imensa majoritate a judetelor din Romania. Ar trebui si ar putea fi crescuta aceasta reprezentare?Da, trebuie, dar acest lucru trebuie facut plecand de la textul Constitutiei, care spune ca numarul de deputati si senatori se calculeaza prin legea electorala, proportional cu populatia tarii. Deci ar trebui sa avem o masura buna, obiectiva, necotroversata a felului in care este distribuita in acest moment populatia tarii. Inclusiv o discutie despre ce inseamna populatia tarii.Legea electorala din 2015 stabileste o norma de reprezentare de 73.000 de persoane pentru Camera Deputatilor si 168.000 de persoane pentru Senat, se imparte populatia circumpscriptiei la norma de reprezentare pentru a afla numarul de senatori si deputati, cu limitarea ca nu pot sa fie mai putin de 2 senatori si 4 deputati pe circumscriptie pentru a pastra o anumita reprezentare a tuturor judetelor.Dar tot legea electorala introduce in anexa un numar fix de deputati si senatori, fara sa prevada vreun mecanism de schimbare a anexei. Legea spune ca se aplica datele INS de la 1 ianuarie a anului in care are loc scrutinul, dar mecanismul de schimbare a anexei nu exista. Deci singurul care poate schimba anexa este tot Parlamentul.Deci anexa incalca legea din care face parte?Legea introduce doua instrumente: norma de reprezentare si anexa, care se contrazic. Anexa, fiind ferma si stabila, are prioritate. AEP si chiar guvernul nu-si vor asuma niciodata raspunderea de a aplica celalalt mecanism incalcand anexa.Si care e solutia?Sa renuntam la anexa respectiva si sa aplicam procedura de reprezentare. Dar de aici intram intr-o serie de dificultati practice, inclusiv de natura politica. In primul rand, nu avem nicio institutie a statului capabila sa numere cu adevarat cati romani se afla in strainatate.Si discutia este complicata si pentru ca atunci cand ai decis ca un roman se afla in strainatate trebuie sa-l excluzi de acolo unde era inainte.Deci nu poti sa il ai in norma de reprezentare si la Vaslui, si la Barcelona.Ceea ce duce la scaderea numarului de deputati din judetul respectiv. Si daca ai pornit in directia asta, nu poti sa te opresti doar la romanii din strainatate. Avem si o migratie interna foarte puternica.Ar trebui sa recalculam numarul de deputati si senatori din fiecare judet cu o crestere mare pentru polii urbani - Bucuresti, Cluj, Timisoara, Iasi - care atrag populatie, cu scadere pentru judetele mai mici, rurale.Si ajungem la alta problema. In 2016 calculasem 8 judete, si situatia cred ca s-a inrautatit, a caror populatie este sub norma de reprezentare, deci care primesc automat numarul minim de parlamentari. In fapt, populatia din judetele respective este suprareprezentata.Lipseste o discutie onesta despre toate aceste probleme. O decizie care sa tina cont doar de o reprezentare mai buna a diasporei ar putea sa genereze mai degraba o neincredere a cetatenilor in mecanismele democratice.Exista doua proiecte, PNL si USR, care propun raportarea numarului de parlamentari pentru circumscriptia diaspora la numarul de cetateni romani cu domiciliul in strainatate, in jur de 700.000. E fezabil?E vorba despre romanii care au renuntat la cartea de identitate si au pasaportul CRDS (cetatean roman cu domiciliul in strainatate). Solutia aceasta ar fi un compromis rezonabil, pentru ca in privinta lor stim sigur ca nemaiavand domiciliu in tara, nu mai sunt pe listele electorale permanente din judetele tarii de unde provin, deci nu ii numaram de doua ori la reprezentare.Partea slaba a propunerii este caracterul injust fara de cetatenii romani care au migrat in interior.O propunere corecta ar fi cea care ofera aceleasi oportunitati tuturor cetatenilor, nu doar celor care s-au mutat in strainatate. Deci recalcularea ar trebui sa fie pentru toata lumea nu doar pentru diaspora.Da, dar daca cetatenii romani cu pasaport CRDS s-au inregistrat cu noul domiciliu, migratia interna este neoficiala, neformalizata, oamenii se muta, dar nu inregistreaza si mutarea de domiciliu.Atentie, conditia din lege se refera la populatia estimata de INS, estimare care nu e dupa evidenta populatiei, ci si dupa propriile metode de evaluare, care nu tin obligatoriu cont de schimbarea buletinului.Nu ar trebui sa stimulam si disciplina cetatenilor care sa beneficieze de drepturile lor numai in masura in care isi acutualizeaza situatia? Daca ai buletin de Vaslui, dar te-ai mutat la Cluj, de ce nu iti schimbi si actele? E si aceasta o cauza a haosului.Ba da, trebuie, dar nu nu as numi-o disciplina cetateanului, ci flexibilitatea statului. Sistemul de inregistrare este extrem de rigid, pastrat din perioada comunista.In mod normal, pot sa am domiciliul oriunde, dar sa anunt cu, sa zicem, trei luni inainte autoritatea electorala ca vrea sa ma inscriu pe lista electorala dintr-o alta parte a tarii. Asa se intampla in majoritatea democratiilor occidentale unde nici macar nu ai domiciliul trecut pe CI, e treaba ta unde stai, nu a statului.Dar chestiunea inregistrarii anterioare s-a dovedit a nu fi fost un mare succes privind votul prin corespondenta.

Au fost mai multe elemente. In primul rand neincredere, mai ales in posta, in capacitatea acestei institutii de a livra plicul si de a-l duce inapoi.Apoi e sabotarea procesului de catre guvern. In mijlocul perioadei de inregistrare, ministerul Finantelor condus de dl Teodorovici lansa in dezbatere publica un proiect de ordin prin care cerea ambasadelor sa identifice romanii care se afla in strainatate pentru a-i taxa. Proiectul a fost uitat, dar frica a ramas si eu cred ca a fost o chestiune premeditata.Si nu in ultimul rand, MAE nu a facut suficient pentru a informa, macar, cetatenii, s-a investit foarte putin in promovare, a folosit doar retelele proprii de social- media.Pe de alta parte, ne raportam la votul masiv pentru prezidentiale, dar la precedentele alegeri parlamentare au votat doar 106.000 de cetateni din diaspora, ceea ce raportat la cei 600.000 de romani cu domiciliul in strainatate, singurii care puteau sa voteze la aceste alegeri, e o prezenta chiar mai mica decat s-a inregistrat in tara. La ce ne raportam?Insusi faptul ca avem acesta circumscriptie diaspora e o chestiune impredictibila. Putem estima reprezentarea pentru un milion de oameni. Poate vor veni doar 200.000. Si ce facem la alegerile viitoare, iar scadem reprezentarea? Ne invartim in cerc.Din acest punct de vedere, propunerea sa ne raportam doar la romanii cu pasaport CRDS are sens, pentru ca despre ei stim sigur ca sunt in strainatate. Pe cei care nu au facut acest gest nu ii putem numara obiectiv.Daca tragem linie, care ar fi totusi solutia fezabila ramasa pana la parlamentarele de peste un an?Nu cred ca se poate face o schimbare majora pentru ca intram in discutia referitoare la constitutionalitatea unor schimbari de fond ale sistemului cu un an inainte de alegeri. Avem jurisprudenta CCR in acest sens si schimbarea numarului de reprezentanti intr-o circmumscriptie sau alta e una de fond, in opinia mea.Ceea ce s-ar putea face din punct de vedere administrativ ar fi sa incurajeze cetatenii sa opteze pentru votul prin corespondenta, care le ofera posibilitatea sa voteze de unde se afla in circumscriptia unde au domiciliul.Si ar trebui extins votul prin corespondenta la toate circumscriptiile, nu doar pentru diaspora. Daca am extinde la toate circumscriptiile si am avea o campanie de informare si convingere, ar fi usor pentru cei aflati in straintate sa voteze in judetul lor de domiciliu.Pe termen lung ar trebui sa discutam despre organizare pe circumscriptii in primul rand. Pana la urma, Constitutia ne spune ca, odata alesi, parlamentarii reprezinta tot electoratul, nu doar pe cel din circumscriptia lor. De aceea mandatul imperativ e nul.Deci am putea discuta despre o circumscriptie unica sau despre mecanisme electronice de vot, nu neaparat de la distanta, prin internet care e nesigur. Dar se poate vota cu masini de vot, ca in SUA. Daca ar fi puse masini de vot in sectiile de vot din diaspora, ai putea vota de acolo pentru circumscriptia de domiciliu, pentru ca masina de vot iti da lista electorala potrivita domiciliului.Sunt sisteme electorale deja testate.Discutia este acum destul de populista, mai multe partide se catara pe votul diasporei incercand sa obtina de acolo ceva.Ati facut referire la cele 12 luni in care nu se pot face modificari ale legislatiei electorale. Asta ar insemna ca trecerea la alegerea primarilor in doua tururi nu se mai poate face pentru viitoarele locale?Aici e discutabil. In opinia mea, CCR ar trebui sa o accepte in baza unei jurisprudente anterioare, pentru ca ea ar duce la o optiune suplimentara pentru cetateni si o legitimitate mai mare a primarului ales. Deci o crestere a puterii dreptului de vot.In argumentatia cu care a acceptat introducerea votului prin corespondenta prin OUG, in 2016, CCR a spus ca in conditiile in care modificarile legislative imbunatatesc aplicarea unui drept fundamantal, ele sunt posibile oricand.Sistemul de vot in doua tururi inseamna mai multe optiuni pentru cetatean, iar cel ales va avea o mai mare legitimitate. Deci este o evidenta imbunatatire in exercitarea dreptului respectiv si ar trebui sa fie acceptata.Dar spun ca e discutabil pentru ca nu poti sa stii niciodata cum va decide CCR, care este un organism politico-juridic.Dar aceeasi logica a imbunatatirii nu ar fi aplicabila si in cazul schimbarii numarului de reprezentanti ai diasporei in Parlament cu mai putin de 12 luni inainte de alegeri? Argumentul ar fi o mai buna reprezentare a cetatenilor romani din diaspora.In cazul alegerii in doua tururi ar fi o prevedere pentru toti primarii, deci imbunatatirea ar fi pentru toti cetatenii. Daca ar creste numarul de reprezentanti numai pentru diaspora, ar putea aparea discutia daca restul cetatenilor nu sunt dezavantajati. Puterea de reprezentare a restului cetatenilor scade, daca ar fi mai multi in diaspora. Deci schimbarea nu s-ar aplica egal tuturor cetatenilor.Ar aparea si problema referitoare la referendumul privind 300 de parlamentari. Daca vrei sa cresti doar in diaspora fara a scadea in alte parti, inseamna ca ar creste numarul de parlamentari, iar CCR a decis ca nu se poate legifera impotriva deciziei unui referendum.Votul de 3 zile in diaspora nu incalca acest principiu al egalitatii?Ba da. Ar fi fost extrem de simplu sa introduci o metoda de vot anticipat pentru toata lumea. De exemplu, la BEJ-uri puteai merge sa votezi anticipat.Sa speram ca dupa 2020, cand vom avea in fata 4 ani fara alegeri, vom putea avea o discutie asezata despre sistemul electoral.Deci, singurul lucru care se poate schimba in mod real pentru anul electoral viitor este trecere la doua tururi?Din punctul de vedere al schimbarilor legislative da, insa se pot face schimbari administrative care sa imbunatateasca exercitarea dreptului la vot. Nu putem exclude posibilitatea unui acord ar partidelor politice sa nu atace eventuale modificari de fond la CCR, insa ea este doar teoretica.
www.ziare.com

Articole similare :
comments powered by Disqus