Stiri de ultima ora

Zina Dumitrescu, o viaţă ca-n filme: care a fost marele ei regret şi cum a refuzat să lucreze pentru Elena Ceauşescu FOTO

Zina Dumitrescu, o viaţă ca-n filme: care a fost marele ei regret şi cum a refuzat să lucreze pentru Elena Ceauşescu FOTO
Monden
Zina Dumitrescu, supranumită „mama modei din România“, a murit la vârsta de 82 de ani după o viaţă demnă de un film. Creatoarea de modă a cunoscut-o pe faimoasa Coco Chanel şi a refuzat-o pe Elena Ceauşescu, a iubit şi a fost iubită.

Zenobia Bogoş s-a născut în anul 1936 în Judeţul Ismail, din Republica Moldova. Zina susţinea că semăna foarte bine cu bunica din partea tatălui, care a fost o contesă poloneză şi pe care a chemat-o tot Zenobia. 

După război, familia s-a mutat la Piteşti, unde Zina a absolvit un liceu economic. „Tatăl meu a fost comandat în garda regală. Pe vremea aceea ca să te poţi mărita ca un ofiţer trebuia să ai dotă, iar mama mea provenea dintr-o familie de oameni foarte înstăriţi din Huşi. Mama m-a avut la o vârstă foarte fragedă, s-a măritat la 17 ani şi m-a născut după un an de la căsătorie. După răzoi a trebuit să ne refugiem în România. Pentru că nu aveam origine sănătoasă, nu am avut voie să dau la facultate decât după doi ani de producţie. Ca să nu fac doi ani de producţie am dat examenul de absolvire a liceului, am dat diferenţele la liceul teoretic «Zinca Golescu», am obţinut diploma de Bacalaureat  şi am dat la Facultatea de Drept din Bucureşti. Deci, am susţinut trei examene mari într-un an“, povestea Zina Dumitrecu pentru raportmonden.ro . 

Încă din primul an de facultate, Zina a lucrat ca model la Casa de Modă Venus, al cărui director avea să devină la vârsta de 30 de ani. A devenit rapid „mama modei româneşti“, lansând manechine celebre precum Romaniţa Ivan, Dana Săvuică, Melek Ament, Bianca Brad şi Jeanine, dar şi pe Cătălin Botezatu. Toţi o alintau „mama Zina“.

A renunţat la Drept pentru Teatru fiindcă toată lumea îi spunea că e frumoasă

Zina Dumitrescu a renunţat la Facultatea de Drept pentru a intra la Facultatea de Teatru şi Film. Fiind o femeie frumoasă, toată lumea o întreba de ce nu se face actriţă, aşa că a cedat presiunilor. 

„Eram prin anul trei de drept şi aveam o mătuşă, Lucia Novacovici, care era bibliotecara Teatrului Naţional. O vizitam, iar pe atunci eram superbă, cu părul blond până la brâu, şi toată lumea din treatru mă întreba de ce nu mă fac actriţă“, povestea Zina Dumitrescu. 

   

La admitere s-a prezentat cu poeziile „Floare-albastră“ a lui Eminescu şi „Fabula animalelor“ a lui Beniuc şi a intrat. Mai târziu, a terminat şi Dreptul, la fără frecvenţă, „de gura părinţilor mei care doreau să termin o facultate mai serioasă“, după cum mărturisea. 

„Am fost prietenă şi colegă de grupă cu Rodica Popescu Bitănescu şi cu Stela Popescu. În anul întâi de facultate, la teatru, au venit de la departamentul de creaţie de la Fabrica de Confecţii să caute manechine şi m-au selectat pe mine, pe Stela Popescu şi pe Ruxandra Ionescu să prezentăm modă la Patinoarul „23 August“. În momentul în care am ajuns la Fabrica de Confecţii l-am cunoscut pe Costică Dima, zic eu cel mai mare designer şi tehnician în materie de modă din România, şi datorită lui m-am apucat să fac modă“, şi-a amintit Zina.

Dacă e să regret ceva, regret că am stat toată viaţa ca bou-n jug, măritată tot timpul. Am trecut fără să vreau la următorul soţ, dintr-o căsnicie în alta. Nu am apucat să stau şi eu singură, să respir

Creatoarea de modă a avut trei căsnicii. Prima oară s-a căsătorit cu regizorul Marin Negreanu, tatăl unicului ei fiu, Cătălin. Apoi, s-a măritat cu Nicolae Rădulescu Botică, fost secretar al Sectorului 1, şi cu academicianul Costin Dumitrescu, care a decedat în anul 2009.

Recent, „mama Zina“ mărturisea că secretul prin care cucerea bărbaţii era naturaleţea: „Eram foarte naturală, atâta tot. Depindea de domn. Dacă îmi plăcea, mă duceam şi vorbeam cu el. Soţul meu a fost extraordinar, marele academician Dumitrescu. Îşi făcea timp pentru familie“. 

Totuşi, în trecut mărturisea că şi-ar fi dorit mai mult timp pentru singurătate: „Dacă e să regret ceva, regret că am stat toată viaţa ca bou-n jug, măritată tot timpul. Am trecut fără să vreau, fără să divorţez, la următorul soţ, dintr-o căsnicie în alta. Nu am apucat să stau şi eu singură, să respir, cum fac femeile în ziua de astăzi. Cu Costin Dumitrescu, cu profesorul, am fost căsătorită 26 de ani, din ’83“.

Zina Dumitrescu cunoscut-o pe Coco Chanel  

„În 1967, la Moscova, în Piaţa Roşie, s-a desfăşurat primul şi unicul congres mondial de modă, unde eu am cunoscut-o personal pe Coco Chanel, o femeie care mi-a influenţat viaţa destul de mult. Coco Chanel ieşise pentru prima oară în afara Franţei şi venise la Moscova fiind foarte curioasă să-l vadă pe Lenin. Pe vremea aceea manechinele erau angajate cu normă întreagă, cu toate că în Codul Muncii eram trecute ca muncitor necalificat, iar după 90 eu am reuşit să introduc în nomenclatorul muncii profesia de prezentator de modă“, a mai povestit Zina Dumitrescu. 

Maniera inedită în care a refuzat-o pe Elena Ceauşescu

Zina Dumitresacu a cunoscut-o şi pe Elena Ceauşescu pentru care a refuzat să lucreze. Despre soţia lui Nicoae Ceauşescu, creatoarea de modă a mărturisit că nu avea haine urâte, dar nu avea stil şi nu ştia să îşi poarte ţinutele şi, deşi era preocupată de modă, Elena Ceauşescu arăta îngrozitor din punct de vedere stilistic.

„De look-ul Elenei Ceauşescu se ocupa Piţi Vasiliu, care pe timpuri a avut una dintre cele mai faimoase case de modă din Bucureşti, în perioada în care Bucureştiul era comparat cu Micul Paris. Ea nu avea haine urâte, dar nu ştia să le poarte, le purta îngrozitor, stătea îngrozitor şi nu ştia să mergă, dar hainele erau de foarte bună calitate şi bine făcute. De coafat se coafa de cele mai multe ori la cel mai mare salon din Paris. Era preocupată de modă, dar atât o ducea minte, în rest nimeni nu avea voie să arate mai bine decât ea. Am avut ocazia să vorbesc cu ea la două întâlniri oficiale şi o pot caracteriza ca pe o persoană acră. Mă uitam şi pe podium când venea la prezentările noastre, ea ne privea aşa, cu o figură a dracului, îi simţeam din priviri răutatea şi invidia. În momentul în care Piţi Vasiliu s-a îmbolnăvit, m-am trezit într-o bună zi la uşă cu un colonel pe care l-am întâlnit atunci şi l-am mai întâlnit după Revoluţie, pe trotuar în faţa casei de modă, m-a salutat reverenţios şi mi-a spus că vrea să-mi mulţumească (...) «Eu sunt nebună! Eu în primul rând nu sunt membră de partid, apoi eu o să mă duc la ea să-i spun să nu-şi mai ţină mâinile aşa că nu-i zboară, îi spun să-şi tundă cocul ăla de cuib de cuci din cap, să-şi facă o mulţime de chestii. Şi ştiu că nu-i voie, ori dumneata îţi asumi răspunderea, că dumneata mă recomanzi. Spune-i că am o origine nesănătoasă şi nu sunt demnă să fiu în preajma ei». Iar omul acela după atâţia ani şi-a adus aminte şi mi-a mulţumit după Revoluţie“, a mai spus Zina Dumitrescu.

„În această seară, cea mai strălucitoare stea îşi ia rămas bun de la dumneavoastră“

Mama Zina şi-a amintit cândva, cu lacrimi în ochi, cum a fost ziua în care s-a retras de pe podium: „În primăvara lui 72 a avut loc la Sinaia cel mai mare congres de modă, unde am luat pemiul pentru cel mai bun manechin. După care am decis să  mă retrag din modă la 32 de ani, cu toate că nu arătam nici de 20 de ani. M-am întors în Bucureşti şi mi s-a făcut o prezentare de retagere la Intercontinental pe care a prezentat-o Sanda Ţăranu. Nu am să uit niciodată textul din prezentare: «Şi acum o stea, cea mai strălucitoare stea a modei din România, în această seară îşi i-a rămas bun de la dumneavostră». Eram îmbrăcată cu o rochie de catifea, cu corsajul mov, paietat tot, din catifea din mătase. Am apărut pe scenă, sala s-a idicat în picioare, au început cu toţii să strige: «nu pleca, nu pleca…» Eu am mers până la jumătatea podiumului şi atunci au început să-mi curgă lacrimile, mi se înnodau lacrimile în barbă… Sunt singura din ţară căreia i s-a făcut o retragere din modă şi am trecut pe partea de designer de modă. Dar dacă ar fi să o iau de la început tot asta aş face“.
adevarul.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus