Stiri de ultima ora

Statuile de un milion de euro puse în Cetatea Alba Iulia după restaurare au fost furate pe bucăţi

Statuile de un milion de euro puse în Cetatea Alba Iulia după restaurare au fost furate pe bucăţi
Monden
Peste 30 de monumente pentru care s-a plătit aproape un milion de euro au fost amplasate în Cetatea Alba Iulia după restaurarea zonei interioare, unele dintre ele - o piramidă sau statuia lui Socrate - provocând controverse printre localnici. În ultima perioadă, statuile sunt furate pe bucăţi.

Restaurarea zonei interioare a cetăţii Alba Iulia a început în 2012, lucrările fiind încheiate la sfârşitul anului trecut. În această perioadă, în interiorul cetăţii au fost amplasate 31 de statui şi monumente noi, între care Clopotul Unirii, o piramidă, monumentul Socrate sau complexul statuar cu telescop, dar şi soldaţi romani, austrieci şi personaje din perioada interbelică.

Cele 31 de statui şi monumente, care simbolizează, potrivit reprezentanţilor Primăriei Alba Iulia, ”elemente de reîntregire a atmosferei cu tematică diferită, ce reflectă atmosfera de epocă” şi ”opere de artă urbană”, au costat, în medie, între 70.000 de lei şi 213.000 lei, fără TVA, banii fiind din fonduri europene sau de la bugetul local.

Potrivit unui răspuns furnizat MEDIAFAX de către Primăria Alba Iulia, aceste monumente au fost realizate în cadrul proiectului ”Reabilitarea Centrului Istoric Fortificaţia de tip Vauban - căi de acces, iluminat exterior, mobilier urban -Zona Interioară”, promovat de municipalitate şi finanţat prin Programul POR 2007-2013.

Astfel, au fost realizate 25 de ”elemente de reîntregire atmosferă cu tematică diferită”, în valoare totală de 1.764.000 lei fără TVA, preţul mediu pentru o statuie fiind de 70.560 de lei, iar banii reprezentând peste 80% fonduri europene, circa 17% de la bugetul de stat şi 2% contribuţia de la bugetul local.

Printre statuile care reflectă ”atmosfera de epocă” se numără soldaţi austrieci în uniforma anilor 1.600, orăşeni, o florăreasă, doamna în haine de epocă, cavalerul în uniforma armatei austriece, ţăranca cu baniţă, băiatul cu pălărie, cetăţean cu baston şi cu melc sau grupurile statuare - călugărul şi copilul, absolventul, şcolarii şi căţelul.

”Operele de artă urbană” au tematici diferite, de la educaţie, cum este statuia cu piedestal ”Socrate”, istorie - basorelieful ”Dacii şi romanii”, Clopotul Unirii, până la interferenţe culturale care sunt reprezentate de o piramidă. Valoarea celor şase opere de artă urbană este de 1.279.722 lei fără TVA, iar preţul mediu este de 213.287 lei bucata.

În total, valoarea proiectului de restaurare şi amenajare a interiorului cetăţii a fost de 33.573.030 lei fără TVA, peste 80% fiind fonduri europene.

Lucrările interioare au fost proiectate de arhitectul Lăncrăjan Franchini Gheorghe, iar monumentele şi statuile au fost executate de către firma SC Grup Corint SA Sîntimbru. Mai mult, potrivit reprezentanţilor municipalităţii, arhitectul şi executantul au fost cei care au decis la finalul proiectului ce statui sau opere de artă urbană să fie amplasate în interiorul zonei istorice.

Piramida, amplasată în apropierea Sălii Unirii, catalogată drept simbol masonic

Unul dintre monumentele cele mai criticate sau controversate este piramida, pe laturile căreia sunt prezentate informaţii din timpul procesului de restaurare, precum şi despre executanţii lucrărilor.

O parte a contestatarilor susţin că piramida ar fi un simbol masonic expus special în cetate, în condiţiile în care patronul firmei Grup Corint, cea care a realizat restaurarea fortificaţiei, Daniel Sabău, ar fi, conform unor site-uri masonice, cavaler comandor şi comandant al Comanderiei numărul 23 ”Iancu de Hunedoara” a Ordinului Suprem Militar al Templului din Ierusalim.

Mai mult, într-unul din numerele din anul 2012 ale revistei interne a ordinului se arată că ”lucrările de restaurare şi conservare a vestigiilor descoperite în cetate, precum şi noua înfăţişare a cetăţii Alba Carolina se datorează eforturilor depuse cu dragoste şi frică de Dumnezeu de membrii comanderiei”. De altfel, la Alba Iulia a avut loc, în 2012, unul dintre cele mai mari evenimente anuale ale Ordinului, desfăşurat la Hotelul Medieval deţinut în cetate de omul de faceri Daniel Sabău.

Unii dintre turişti sunt însă amuzaţi de amplasarea unei piramide în Cetatea Alba Iulia, chiar în spatele Sălii Unirii, şi se fotografiază cu aceasta, în timp ce alţii o consideră ”o mare prostie”.

”E o mare prostie. Ce să caute o piramidă într-o cetate austriacă şi, mai mult, la câţiva paşi de Sala Unirii, simbolul Marii Uniri din 1918. Putea fi ales orice alt simbol, dar piramida mi se pare prea mult, chiar o ofensă adusă întregii zone istorice”, spune un bărbat din Bucureşti, care se recomandă ca fiind profesor de istorie.

El adaugă că multe dintre statui nu se încadrează nici urbanistic, nici istoric în interiorul Cetăţii Alba Carolina.

Purtătorul de cuvânt al Primăriei Alba Iulia, Mihai Coşer, spune însă că piramida din cetate este ”un element de identitate a proiectului, gândit ca un poliedru pe ale cărui feţe să fie reprezentate fazele de execuţie, constructorul, finanţatorul”.

”S-a ales piramida pentru simbolistica ei ascensională sugerând trecerea spre o treaptă superioară”, explică Coşer.

La rândul său, istoricul Liviu Zgârciu, purtătorul de cuvânt al Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, spune că monumentele şi statuile amplasate în interiorul zonei istorice nu trebuie catalogate ca ”monumente istorice”, pentru că nu reprezintă monumente istorice, ci sunt rodul imaginaţiei unor artişti.

”Din punct de vedere istoric, ele nu pot fi catalogate ca monumente istorice reprezentând momente speciale din istoria românilor. Sunt rod al unor artişti, imaginaţia lor, este o politică care mai mult ţine de atragerea turiştilor. Sincer, fiecare are gusturile lui, mie personal unele dintre ele nu îmi plac şi nu le găsesc rostul amplasării lor”, a spus Zgârciu.

Clopotul Unirii, monument pe care a fost scrisă greşit Rezoluţia de la 1918

Un alt monument care a stârnit controverse este Clopotul Unirii, realizat din metal de către sculptorul Ştefan Binţinţan din Alba Iulia.

Controversele au apărut din cauza unei inscripţii a unui fragment din Rezoluţia Marii Uniri din 1918, în care sintagma ”Ţara Ungurească” este înlocuită cu ”Ţara Românească”.

Textul din rezoluţie este: ”Adunarea Naţională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească”, însă pe clopot scrie: ”Adunarea Naţională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Românească”.

Autorul monumentului spune că greşeala a fost voită, fiind o formă de interpretare personală a monumentului şi a semnificaţiei acestuia, şi a adăugat că ”a interpretat” textul într-un mod ”actual şi contemporan” şi a dorit să apară cuvântul ”românească” pe monument.

Ştefan Binţinţan este autor al celor mai multe dintre statuile şi monumentele din cetate, iar, potrivit artistului, pentru fiecare dintre acestea ”i-au pozat” personaje reale, precum soţia şi mama sa, prieteni şi apropiaţi sau personalităţi locale, între care şi preşedintele filialei Alba-Hunedoara a Uniunii Scriitorilor, scriitorul Aurel Pantea, sau cantautorul de muzică folk Vali Şerban.

”Pedofilul” sau ”filosoful fotbalist”, denumirile date de localnicii din Alba Iulia unora dintre personajele înfăţişate de statui

Statuile amplasate în Cetatea Alba Carolina după finalizarea restaurării fortificaţiei au primit imediat denumiri amuzante, în special de la studenţii care învaţă la Universitatea 1 Decembrie 1918, cu sediul chiar în zona istorică a oraşului.

”Sincer, unele sunt haioase şi cred că sunt o atracţie pentru cei care ajung în zona istorică. Uite, avem lângă universitate o statuie căreia noi îi spunem «Pedofilul». E un preot care parcă aleargă după un copilaş”, spune Andrei, student în Alba Iulia.

Prietena sa, Iulia, şi ea studentă, spune că printre cele mai ”stupide” statui pe care le-a văzut este cea a filosofului Socrate, care stă cu piciorul pe o grămadă de cărţi, amplasată într-un sens giratoriu din apropierea universităţii.

”Sincer, statuia asta m-a dat gata. E realizată pe principiul ai carte, degeaba ai, că până şi statuile cu filosofi redau fidel imaginea idolului multor tineri din ziua de azi: fotbalistul manelist. Aşa că piciorul pe mormanul de cărţi simbolizează faptul că reuşita stă tot în bombeul ghetei de fotbal”, glumeşte tânăra.

Statuia cu piedestal ”Socrate” este realizată tot de sculptorul Ştefan Binţinţan şi, potrivit artistului, filosoful aşezat pe o coloană grecească cu o carte în mână simbolizează ”cultura şi educaţia”, iar faptul că stă cu piciorul pe cărţi simbolizează că ”se află deasupra cărţilor şi stă pe un munte de cultură”.

Totuşi sunt şi localnici care apreciază statuile şi monumentele amplasate de administraţia locală în zona istorică a oraşului.

”Avem nevoie şi de astfel de monumente. Dacă le priveşti înţelegi anumite aspecte legate de istorie sau clădirile din zona unde sunt amplasate. Şi nu vedeţi că oamenilor care vin la Alba Iulia le plac?”, spune un pensionar.

Monumentele din Cetatea Alba Iulia încep să fie furate pe bucăţi

Pe lângă controversele stârnite, noile monumente şi statui amplasate în Cetatea Alba Carolina creează şi alte probleme administraţiei locale, deoarece au început să fie furate bucată cu bucată.

Astfel, unele dintre statuile care înfăţişează soldaţi au rămas fără vârfuri de baionete sau mânere de săbii, în timp ce din alte grupuri statuare au fost rupte elemente componente mici sau chiar au fost furate în întregime, cum este cazul telescopului.

De altfel, încă de la început, telescopul a stârnit poveşti amuzante din cauza imaginii care se vedea prin el. Astfel, telescopul din bronz, în mărime naturală, prin care ar fi trebuit să se vadă observatorul astronomic de la ultimul etaj al Bibliotecii ”Bathyaneum”, a fost orientat spre câteva antene parabolice de pe o clădire din zonă, şi nu spre obiectivul istoric.

Telescopul a fost una dintre primele opere de artă urbană vandalizate din Cetatea Alba Iulia - iniţial a fost rupt jumătate din obiectiv, apoi a fost furat. În prezent, din monument a mai rămas doar placa de granit şi trepiedul pe care era montat telescopul.

Primarul din Alba Iulia, Mircea Hava, a spus, în repetate rânduri, că administraţia locală se confruntă cu tot mai multe acte de vandalism prin care sunt distruse elemente de mobilier urban, locuri de joacă, zone verzi, sisteme de iluminat sau aspersoare din zona istorică a municipiului.

Cel mai scump monument care ar urma să fie amplasat în cetate - Monumentul Marii Uniri

Printre monumentele care au costat cel mai mult se numără cel înfăţişându-i pe Horea, Cloşca şi Crişan, care a costat peste 500.000 de lei, sau fântâna cinetică din inox şi sticlă de Murano, care a costat, în total cu lucrările de amplasare, peste două milioane de lei.

Cel mai scump monument care ar urma să îmbogăţească peisajul urban din Alba Iulia ar putea fi însă Monumentul Marii Uniri, pentru care senatorii au aprobat, în această lună, cu majoritate de voturi, alocarea a aproape 15,4 milioane de lei.

Propunerea legislativă privind construirea Monumentului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 - Alba Iulia, care are ca iniţiatori mai mulţi parlamentari PC, semnatari fiind şi parlamentari PSD, PNL şi PPDD, a întrunit 107 voturi ”pentru”, două voturi ”împotrivă”, dar şi nouă ”abţineri”, în pofida raportului negativ al Comisiei pentru buget, care a fost respins de Senat.

Iniţiativa prevede alocarea a 15.388.700 lei pentru construirea Monumentului Marii Uniri, în perspectiva centenarului Unirii din 2018, suma urmând să se aloce în tranşe egale pe perioada de ridicare a monumentului, între anii 2015-2018.

În anii ’90, Ministerul Culturii a organizat şi un concurs de idei pentru realizarea monumentului, concurs reluat în 2008, şi prin care a fost selectat proiectul sculptorului Mihai Buculei, care presupune un monument de piatră de peste 20 de metri înălţime sub forma unei cruci.

Construirea unui monument al Unirii la Alba Iulia este criticată de unii istorici, dar şi de reprezentanţi ai administraţiei locale, care susţin că există deja două monumente simbol ale Marii Uniri, respectiv Sala Unirii şi Catedrala Reîntregirii.

Istoricul Liviu Zgârciu spune că nu are rost să fie construit un nou monument al Unirii la Alba Iulia, când adevăratul monument şi simbol, Sala Unirii, se degradează de la o zi la alta.

Zgârciu a spus că, din păcate, din informaţiile pe care le are, specialiştii din Muzeul Naţional al Unirii nu au fost consultaţi cu privire la acest nou monument şi nu a existat nicio consultare sau dezbatere de specialitate pe această temă.

În pofida acestor opinii, Senatul a aprobat propunerea legislativă privind construirea Monumentului Marii Uniri, iar decizia finală va fi luată de Camera Deputaţilor, care este for decizional.

Cetatea Alba Carolina a fost construită la începutul secolului al XVIII-lea, între anii 1714-1738, fiind considerată cea mai reprezentativă şi bine conservată fortificaţie bastionară de tip Vauban din România, dar şi din estul Europei.

Cetatea în sine este un monument impresionant de arhitectură care iese în evidenţă prin porţile de acces, bastioane, dar şi prin şanţurile interioare. În zona interioară a Cetăţii Alba Carolina se află Catedrala Reîntregirii, Catedrala Romano-Catolică, Muzeul Naţional al Unirii şi Sala Unirii, dar şi vestigii ale vechiului castru roman, peste care este construită fortificaţia. Cel mai important monument din perioada romană este Principia, clădire în care îşi avea reşedinţa comandantul castrului roman.
www.gandul.info

Articole similare :
comments powered by Disqus