Stiri de ultima ora

INTERVIU Nicu Covaci: „Umblăm toţi în patru labe şi facem ce ni se spune de sus. Unul nu pune mâna pe bâtă!“ VIDEO

INTERVIU Nicu
Covaci: „Umblăm toţi în patru 

labe
şi facem ce ni se spune de sus. Unul nu pune mâna pe bâtă!“ VIDEO
Monden
Liderul trupei Phoenix, Nicu Covaci (70 de ani), se declară dezamăgit de societatea română şi a decis să concerteze din nou în România pentru că este „datoria artiştilor să-şi apere ţara“.

„Adevărul“: Locuiţi în Spania de mulţi ani. De ce aţi revenit?

Nicu Covaci: Am găsit acolo un colţişor de Rai în care îmi încarc bateriile şi vin aici să dau cu bâta, pentru că datoria oricărui artist este, în primul rând, de a-şi apăra ţara. Dacă ai posibilitatea şi puterea de a convinge publicul, convinge-l să-şi găsească şira spinării, pentru că de asta avem nevoie astăzi. Umblăm toţi în patru labe şi facem ce ni se spune de sus…Ce e asta? Unul nu pune mâna pe bâtă!

În istoria trupei Phoenix există o piesă care se numeşte „În umbra marelui URSS“. Mai suntem?

Recunosc că am avut şi pe vremurile acelea probleme, pentru că noi aveam curajul să deschidem gura şi să spunem ceea ce credem. Piesele noastre erau încărcate de anumite tensiuni, lucruri pe care publicul le aprecia, dar celor de sus nu prea le convenea. De aceea am fost şi interzişi de multe ori. Am cântat interzişi fiind, până la urmă n-au mai putut să ne blocheze, noi spărgeam stadioane pe vremea aceea. Au vrut să mă bage la puşcărie şi a trebuit s-o tai din ţară. Singur nu aveam ce să fac afară, aşa că m-am întors şi mi-am scos toată formaţia peste cinci graniţe. Suntem singura formaţie din lume care şi-a riscat viaţa să poată cânta liber. Însă, recunosc că noi eram un pericol la ora aceea pentru sistemul socialist. Aduceam influenţe de afară. Până în momentul în care am descopeit acel filon folcloric şi ne-am lansat, am găsit un drum, am spart o gheaţă. Ne-am lansat pe folclorul străvechi, arhaic, pe datini şi ritualuri creştine, am găsit un nou stil de interpretare cu mijloace moderne şi am câştigat publicul de partea noastră. Eu era să fac puşcărie. Însă, la ora aceea, să mă ierte Dumnezeu, şcolile, grădiniţele, doctorii erau pe gratis. Nu exista şomer. Terminai 12 clase sau o facultate, ştiai exact unde să mergi, te aştepta locul de lucru. Deci, diferenţele astea uriaşe între multimilionarii hoţi şi poporul care moare de foame nu existau. Nu sunt de acord cu ceea ce se întâmplă astăzi. Ne-am făcut mulţi duşmani, dar nu pot să spun decât ceea ce ştiu şi ce cred.
adevarul.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus