Stiri de ultima ora

EXCLUSIV Oana Roman: "Faptul că sunt sinceră mi-a atras extrem de multă antipatie, invidie şi râcă"

EXCLUSIV Oana Roman: Faptul că sunt sinceră mi-a atras extrem de multă antipatie, invidie şi râcă
Monden


O ştim ca fiind extrem de vocală, sinceră cu ea şi cu cei din jur, îndârjită şi luptătoare, de aceea am ales acest titlu mai puţin convenţional.



O discuţie cu Oana Roman nu e uşor de dus. Nu pentru că este o fire dificilă, ci pentru că, de multe ori, sinceritatea ei te face să te trezeşti, gândindu-te la atâtea interviuri în care lumea a dorit să pară altceva decât este. Oana este vocală atât acasă, în familie, cât şi pe reţelele sociale sau în public şi nu se teme să recunoască faptul că acest lucru nu a ajuta-o întotdeauna. Am vorbit cu ea despre suişurile şi coborâşurile relaţiei cu soţul ei, Marius Elisei, despre cum e viaţa fără planuri şi despre perioada post-pandemie, şi mi-am dat seama că, indiferent cât de virulentă ar părea, este un om extrem de optimist… după ce îi trece supărarea.



Ai trecut, recent, printr-un moment destul de dificil, moartea lui Costin Mărculescu, iar în urmă cu un an, un alt prieten bun de-al tău, Răzvan Ciobanu, a plecat dintre noi. Eşti o fire foarte sensibilă şi nu ascunzi acest lucru. Cum te-au afectat momentele acestea?



Oana: Am pierdut doi prieteni buni, este foarte greu să-ţi îngropi un prieten şi te face să te gândeşti că viaţa, din păcate, este atât de imprevizibilă şi trebuie să încercăm să ne bucurăm de tot ce e în jurul nostru. Deşi, de multe ori, nu reuşim să facem asta.



Nici pentru tine nu a fost un an uşor. Mutarea în noua casă, separarea de Marius, împăcarea cu el, pandemia. Cum eşti acum?



A fost un an bun, eu nu îl văd ca pe un an greu. A fost un an foarte bun, pentru că mi-am găsit o casă extraordinar de frumoasă, a fost o schimbare la care nici nu visam. Am avut un noroc foarte mare de la Dumnezeu că ne-am găsit această casă absolut minunată, pe care am luat-o la un preţ nesperat de bun. A fost o schimbare extrem de pozitivă pentru noi, mai ales că perioada de izolare ne-a prins în casă nouă, cu grădină mare. Ne-a fost mult mai uşor.



Dar de ce aţi schimbat casa?



Pentru că mama a venit să stea cu noi şi nu încăpeam cu toţii într-un apartament. Aveam nişte lucruri pe care trebuia să le respectăm în ceea ce o priveşte, trebuia să existe un dormitor la parter pentru ea, acum are şi birou tot la parter. Această casă a fost o mare bucurie şi realizare. Ne-a ajutat foarte mult psihic, pe toţi.



Deci la voi s-a aplicat zicala „schimbi locul, schimbi norocul“.



Nu neapărat, noi şi dincolo eram foarte fericiţi, dar efectiv nu mai aveam loc în trei camere. Era un loc foarte frumos, e locul unde a crescut Isabela, dar acum avem mai mult decât am îndrăznit să sperăm.



"Marius este tatăl perfect. Este un om cald şi bun, care se enervează foarte greu." -  Oana Roman



Şi totuşi, imediat după ce te-ai mutat în casa asta ai postat anunţul cu separarea de Marius.



Da, a fost o perioadă cu suişuri şi coborâşuri, nu cred că sunt singura care trece prin astfel de momente, însă cred că sunt printre puţinii care îşi asumă chestiile astea. Eu mi-am asumat faptul că am avut probleme. Ele apar, dispar, e cu bine şi cu rău cum e la toată lumea, numai că alţii nu vorbesc despre asta, ascund. Isabela este foarte legată de Marius, este tatăl ei, care a avut grijă de ea de când s-a născut. Eu am fost foarte bolnavă în prima perioadă a vieţii ei, iar el a avut grijă de ea şi s-a legat ceva foarte special între ei. Este un tată extraordinar de bun şi un bărbat cu foarte multe calităţi, dar sunt momente în care apar diverse discuţii, pe care eu încerc să le rezolv cumva. Uneori reuşesc, alteori nu, dar nu s-a ajuns la o despărţire definitivă şi irevocabilă.



Care sunt calităţile lui cele mai mari şi defectele cele mai pregnante?



Are foarte multe calităţi. Din punctul meu de vedere este tatăl perfect. A crescut acest copil foarte frumos. Este un om cald şi bun, care se enervează foarte greu. Este un bucătar senzaţional, este foarte organizat, el ştie unde e totul în casă. Are un umor special. Dar ca oricine are şi defecte, nu tolerează anumite lucruri, sunt nişte lipsuri pe care le are din copilărie. Nu am multe să îi reproşez.



El e un tată perfect, am înţeles, dar tu cum te-ai schimbat după ce ai devenit mamă?



Cred că acest proces a început, cumva, înainte să nasc şi răspunzător pentru asta este Marius, care a încercat să mă facă să înţeleg că nu mai trebuie să fiu atât de impulsivă şi înverşunată. A reuşit într-o mare măsură, nu total, recunosc, şi poate că unul dintre motivele pentru care noi încă mai avem discuţii este faptul că eu am ieşiri destul de impulsive când vine vorba de anumite subiecte şi asta pentru că trăiesc într-o presiune foarte mare, am multe pe cap şi uneori îmi pierd răbdarea şi liniştea. Singura modalitate să scot din mine chestia asta e să mă desfăşor. Puţină lume înţelege, însă, că eu am nişte ieşiri impulsive care durează cinci minute, după care mi-a trecut de tot. Eu nu port ranchiună.



Marius s-a obişnuit, în atâţia ani, cu felul ăsta al tău de-a fi?



S-a obişnuit, dar nu 100%.



El pare o fire total opusă, mult mai calm, mai liniştit.



Da, este mai calm şi mai liniştit. Are şi el momentele lui, dar din punctul ăsta ne echilibrăm.



Spuneai că aţi avut o relaţie cu suişuri şi coborâşuri. Ce crezi că v-a ţinut împreună şi după perioada de separare nu aţi ajuns la divorţ?



Da, aşa e, n-am ajuns. Noi ne certăm de la lucruri comune: că sunt prea impulsivă, că le vreau pe toate ca mine, că nu sunt suficient de înţelegătoare în anumite privinţe.



Şi aşa e?



Uneori, da. Cred că ne-a ţinut împreună faptul că, dincolo de toate astea, ne simţim bine împreună, facem lucruri care ne plac împreună, avem acest copil minunat. Cumva, ne e mai bine împreună decât separaţi.



În ce s-au transformat pentru voi sentimentele alea puternice de la început?



Noi ne iubim în continuare, numai că într-un fel mai matur. Pe noi ne leagă atâtea lucruri, am construit multe împreună şi e greu să ne imaginăm că vom trăi separat complet. Deşi sunt momente în care zicem: „Gata, s-a terminat!”, dar lumea e obişnuită cu noi.



Şi cum vă împăcaţi?



Păi el sună, spune că îi e dor de noi. Isabela se implică foarte mult când vine vorba să ne împăcăm. Îl sună, îi zice să vină acasă.



Dar unde se duce când vă certaţi?



Are casa lui, se duce acolo, dar până la urmă tot împreună ajungem.



Acum în ce stadiu sunteţi, cum vă înţelegeţi?



Într-un stadiu relativ OK. În perioada de izolare a fost foarte bine, culmea. Am stat cu toţii împreună şi nu au existat probleme. Mai apar probleme din cauza faptului că se munceşte foarte mult, avem presiune foarte mare pe noi, pentru el nu este uşor să stea cu mama, care este o femeie în vârstă, cu tabieturile ei, iar el nu este întotdeauna fericit cu situaţia asta şi pot să-l înţeleg din anumite puncte de vedere.



Ai călătorit mult, ai urmat o şcoală prestigioasă, Sorbona, ce te-a făcut să te întorci după studii? Regreţi că nu ai rămas în străinătate?



M-am gândit de multe ori de ce am făcut chestia asta, de ce m-am întors. Cred că din cauza faptului că eram foarte tânără, eu am terminat facultatea devreme, la 22 de ani şi era o perioadă în care nu mă simţeam destul de puternică pentru a începe o viaţă nouă singură, departe. Eu am trăit la Paris singură patru ani şi jumătate, nu aveam prieteni şi tot ce făceam era să mă duc la şcoală, să vin acasă şi să învăţ. A fost extrem de greu şi singurul lucru pe care mi-l doream era să mă întorc şi să fiu alături de familie şi de prietenii mei. Deşi aveam posibilitatea să rămân acolo, să lucrez în mari companii, pentru că eu am o diplomă care îmi permite să mă pot angaja oriunde acolo, dar îmi era greu să trăiesc singură toţi anii ăia. Nu îmi doream să nu am nicio altă viaţă decât munca.



Şi după ce te-ai întors, te-ai mai gândit, peste ani, să pleci?



M-am gândit de foarte multe ori să plec, dar între timp am 44 de ani, am un copil şi o mamă de care trebuie să am grijă şi e foarte complicat. Am rămas aici şi mă lupt şi mă zbat pentru că tipul de caracter şi de mentalitate pe care eu le am sunt în antagonie cu ceea ce se întâmplă în jurul meu.



De ce crezi asta?



Pentru că lumea în care trăim, mai ales în România, nu este o lume bazată pe meritocraţie sau pe competenţă, onoare, bun simţ. E foarte greu să lucrezi cu anumiţi patroni sau să faci anumiţi clienţi să înţeleagă că meseria ta este una pe care ai învăţat-o la cel mai înalt nivel, iar patronii trebuie să te lase să îţi faci meseria şi să vii cu rezultatele. Eu nu m-am apucat de combinaţii şi nici n-am ştiut să fac afaceri cu statul.



Apropo de afaceri, cum a fost perioada aceasta din punct de vedere financiar pentru tine?



S-a speculat mult că Oana Roman ar fi dat faliment, că am ajuns la sapă de lemn doar pentru că eu am spus ceea ce alţii nu au avut curaj să spună şi anume că, în această perioadă, doar anumite activităţi au mai putut continua, iar activităţile mele şi ale altora, cum s-au închis definitiv, e normal ca şi veniturile să se reducă.



Dar înainte de pandemie cu ce te ocupai?



Aveam foarte mulţi clienţi pe partea de PR, deoarece asta e meseria mea. Am în continuare clienţi pentru care fac consultanţă şi strategii de comunicare şi PR, am un client foarte mare care are multe restaurante din Bucureşti, mă ocup şi de o clinică de la Ploieşti, unde am şi slăbit, am un nou client acum, o firmă care se va lansa în curând. Nu mă plâng, dar a fost o perioadă grea pentru toată lumea.



Cât de multă importanţă dai tu banilor, cât de mult contează pentru tine?



Eu am spus întotdeauna că atunci când banul devine un scop în viaţă, viaţa s-a terminat. Asta iar este o gândire diferită faţă de ceea ce văd în jur, pentru că oamenii trăiesc doar pentru a face bani. Este important să ai bani ca să poţi trăi decent şi frumos.



Dar te-ai gândit să îţi faci o afacere a ta?



Eu în sine sunt o afacere, am o firmă de PR, dar nu sunt om de afaceri şi nici nu mi-am cultivat spiritul antreprenorial, pentru că nu m-a interesat foarte mult. Dar mie îmi place foarte mult meseria mea, să construiesc şi să ridic branduri, să fac strategii de imagine şi îmi place să fiu liberă, nu aş putea să lucrez de la 9 la 5.



Ai fost mereu extrovertită, sinceră, ai preferat să spui lucrurilor pe nume. Crezi că deranjează chestia asta?



Da, profund. Deranjează grav şi lucrul ăsta mi-a atras extrem de multă antipatie, invidie şi râcă din partea unora care nu reuşeau să înţeleagă de ce nu mă pot abţine sau de ce nu sunt subtilă cu anumite lucruri. Dar eu aşa sunt şi cine mă place, mă place aşa.



Ai pierdut ceva din cauza firii tale şi regreţi?



Da, am pierdut foarte mult, am pierdut prieteni, pentru că sunt mulţi oameni care nu acceptă adevărul spus în faţă. Prietenii mei apropiaţi ştiu că dacă spun un lucru, nu o fac ca să îi jignesc, ci ca să îi ajut.



Dar joburi ai pierdut?



Da, pentru că nu ştiu să fiu deloc umilă şi slugarnică, nu ştiu să pup şefii în fund. Rolul unui consultant sau al unui angajat este altul, acela de a aduce rezultate prin munca lui. Dar, din păcate, în România lucrurile nu funcţionează aşa.



Dar o carieră în televiziune crezi că ai fi putut avea dacă aveai altă fire?



N-am avut o carieră în televiziune tocmai din cauza asta, pentru că eu am considerat că trebuie să vin cu rezultate, adică cu audienţe şi cu impactul asupra publicului. Dar lucrurile nu stau aşa în televiziune, mai contează şi alte lucruri.



Şi regreţi că nu ai o carieră în televiziune, ţi-ar fi plăcut să mergi pe drumul ăsta?



Da, mi-ar fi plăcut foarte mult şi este unul dintre marile mele regrete şi unul dintre lucrurile care-mi lipsesc cel mai mult. Eu mă duc ca invitat în emisiuni, dar mi-ar fi plăcut să am un proiect al meu.



A trecut pandemia, lucrurile au intrat în normal, cumva. Ce vei face în viitorul apropiat?



Am nişte proiecte noi. Lucrez împreună cu o prietenă la un business care se ocupă cu plasarea de personal domestic: bone, femei de serviciu, şoferi, grădinari, bucătari etc din mai multe ţări şi lansăm şi o divizie unică în România, de servicii luxury la cel mai înalt nivel: închirieri de private-jet-uri, cabane, iahturi şi tot ce înseamnă servicii VIP. Ea face deja chestia asta de 17 ani în Elveţia şi a avut clienţi precum Madonna, George Clooney, Robbie Williams. Există şi la noi oameni care îşi doresc astfel de servicii, dar nu le puteau accesa direct de aici.



Citeşte interviul şi în revista OK! Magazine. 







 

OkMagazine.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus