Stiri de ultima ora

Afecţiunea care provoacă cele mai multe accidente rutiere şi pentru care nu se face prevenţie în România. Medic: „Acolo nu ieşi din garaj“

Afecţiunea care provoacă cele mai multe accidente rutiere şi pentru care nu se face prevenţie în România. Medic: „Acolo nu ieşi din garaj“
Local
Un bărbat din 10, cu vârsta între 40 şi 60 ani, suferă de această afecţiune, iar dacă este şi şofer, riscul unui accident este enorm. Sistemul public de sănătate nu face, însă, prevenţie în România şi nici nu tratează gratuit.

De ziua Mondială a Somnului, care se celebrează astăzi, ne-am propus să aducem în discuţie un subiect prea puţin abordat, deşi implicaţiile sunt enorme. Este vorba despre afecţiunea insuficient diagnosticată în România, dar care, conform statisticilor, are o incidenţă cel puţin la fel de mare ca şi diabetul sau astmul, 4% din populaţie fiind afectată.

Apneea în somn (oprirea respiraţiei, timp de minimum 10 secunde, de cel puţin 5 ori într-o oră de somn) este o boală care se diagnostichează, în ultimii ani, în din ce în ce mai multe spitale din România, de când medicii pneumologi, în principal, s-au supraspecializat în acest domeniu. Deşi există posibilitatea diagnosticării, pacienţii încă nu cunosc îndeajuns acest lucru, iar piedicile continuă după diagnosticare, tratamentul nefiind gratuit. Boala afectează enorm calitatea vieţii, persoanele  resimţind acut în timpul zilei  lipsa unui somn bun din timpul nopţii.

Care sunt semnele bolii

Pacienţii care suferă de apnee în somn au manifestări clare, care în cele din urmă, adesea când problemele sunt cu adevărat grave,  îi trimit la medic. Primul semn sesizat este sforăitul cronic, „acompaniat“ cu episoade de întrerupere a respiraţiei. Când aceste întreruperi sunt mai mult de cinci pe oră, deja se poate vorbi de apnee în somn. În cazurile grave efectele unui somn de proastă calitate se văd în timpul zilei. Persoanele devin irascibile, îşi schimbă comportamentul, din cauza lipsei de oxygen în timpul somnului este afectată activitatea creierului, apar pierderi de memorie, se concentrează din ce în ce mai greu, au tendinţe depresive, încep să „moţăie“ în timpul zilei. Ultimul simptom a fost luat foarte în serios în mai multe ţări europene, care, studiind statisticile şi constatând că una din principalele cauze ale accidentelor rutiere este adormitul la volan, au decis ca somnografia (analiza prin intermediul căreia se pune diagnosticul) să devină obligatorie la examenul medical pentru obţinerea permisului de conducere.

„Această examinare o susţine Danemarca, ţara în care procedura şi reabilitarea pulmonară s-au făcut la început în spital, acum este posibilă şi în sistem ambulatoriu.  Examinarea, prin directivă, este obligatorie şi la francezi,  pe lângă faptul că este susţinută financiar. Nu iei permis altfel, dacă eşti conducător profesionist nu ieşi din garaj dacă, periodic, nu treci acest test, pentru că este cea mai frecventă cauză de accident. Şoferul adoarme la volan, la fel cum adoarme  la el acasă, în fotoliu“, a explicat medicul primar pneumolog Ion Eparu.

Cum se pune diagnosticul

Plusul ultimilor ani în România este că specializarea medicilor a făcut posibil diagnosticul în foarte multe spitale publice. Pacientul se poate prezenta, în baza unui bilet de trimitere, într-un spital care are servicii în domeniu, iar un medic cu specializarea somnologie va proceda la investigaţiile necesare pentru stabilirea diagnosticului. Se foloseşte un aparat special care înregistrează întreruperile de somn ale pacientului, un indice de peste 5 întreruperi pe ora de somn sau ora de înregistrare (în funcţie de metodă şi aparatură) relevând apnea obstructivă în somn, care are grade diferite de severitate. Când numărul întreruperilor se situează între 15-30 pe oră, se vorbeşte despre un stadiu sever al bolii.

Pentru stabilirea diganosticului medicii au nevoie şi de alte investigaţii, auxiliare. Astăzi, însă, nici alţi specialişti nu mai fac intervenţii operatorii fără rezultatul acestei analize. Este cazul cardiologilor, de exemplu, care şi pentru o coronarografie solicită analiza, dar şi al medicilor chirurgi.

Vestea bună este că există tratament pentru această bolă, neinvaziv, şi care în alte ţări europene este suportat de sistemul public de asigurări de sănătate, vestea proastă este că pacienţii români sunt nevoiţi să scoată, pentru el, bani din buzunar. Este vorba de un aparat pe care firmele de dispozitive medicale fie îl vând pacienţilor (costul depăşeşte 1.000 euro), fie îl închiriază, în ultimul caz chiria lunară fiind estimată la aproximativ 100 lei. La aceste costuri se mai adaugă, însă, costul materialelor consumabile. „Ce face acest aparat, pentru că nu vorbim de medicaţie. Trebuie ţinut pe perioada de somn, sau şi la televizor, când stai relaxat, ca să nu adormi. El ţine căile respiratorii dilatate, creează o presiune pozitivă. (…) Ce s-a înţeles în alte ţări este că primul mare pericol în cazul unui pacient afectat, care este şi şofer, este că adoarme la volan şi face accident de circulaţie, doi – face accident vascular, trei – infarct miocardic, şi aşa mai departe. Nu e de joacă, dânşii fac prevenţie. Dacă îl prinzi în stadiu incipient, îi adaugi medicaţie, îl pui să şi slăbească, pentru că persoanele supraponderale sunt în principal afectate…“, a mai spus medicul Ion Eparu.

Ce factori de risc există

Medicii specialişti în domeniu spun că greutatea corporală este principalul factor de risc, 60% dintre pacienţii cu sindrom de apnee în somn obstructivă fiind supraponderali sau obezi. O informaţie care ar trebui să pună pe gânduri este următoarea: creşterea cu 10% a greutăţii corporale duce la creşterea de 6 ori a riscului de apariţie a apneei în somn.

Bărbaţii sunt mai afectaţi decât femeile de apnea în somn, un alt indicator fiind circumferinţa gâtului, valori de peste 44 cm la bărbat şi peste 37 cm la femeie fiind astfel de semne.

Consumul de băuturi alcoolice şi fumatul sunt alţi factori de risc, iar faptul că o rudă de gradul I suferă de această boală ar trebui de asemenea să vă pună în gardă, factorul genetic fiind important. Şi înaintarea în vârstă, asociată altor elemente, poate să vină cu o astfel de problemă, conform statisticilor, aproape un bărbat din 10, cu vârsta între 40-60 ani, suferind de apnee  în somn.

Articole similare :
comments powered by Disqus