Stiri de ultima ora

Uciderile secrete devin tot mai frecvente la nivel mondial

Uciderile secrete devin tot mai frecvente la nivel mondial
International
Un val de crime comise de servicii secrete a ajuns şi în Europa şi nu prea există speranţe că situaţia se va ameliora. Un motiv este dizolvarea vechii ordini mondiale şi agravarea situaţiei în focarele de criză.

Pe 3.01.2020, SUA l-au ucis pe generalul iranian Suleimani printr-un atac cu dronă. Pe 23.08.2019, serviciul secret rus l-a ucis, prezumtiv, pe cecenul Zelimkhan Khangoshvili care trăia în exil la Berlin. Iar pe 2.10.2018, serviciul secret al Arabiei Saudite l-a ucis pe ziaristul Jamal Khashoggi la Istanbul. Această serie de crime, atentate şi răpiri de persoane ar putea continua, fără probleme, inclusiv în Germania. Un val înspăimântător de crime comise de servicii secrete a ajuns şi în Europa şi nu prea există speranţe că situaţia se va ameliora. Fostul preşedinte al serviciului german de informaţii externe BND, Gerhard Schindler, a declarat într-o dezbatere găzduită săpătămâna aceasta de Muzeul de Spionaj din Berlin că "în viitorul apropiat vom asista mai degrabă la mai multe crime cu implicarea serviciilor secrete decât la mai puţine." Un motiv în acest sens este dizolvarea vechii ordini internaţionale. Marile puteri SUA, Rusia şi China se află în concurenţă cu puteri regionale în creştere, cum ar fi Iran sau Arabia Saudită. Iar tonul devine tot mai dur şi mijloacele de operare tot mai violente. "Mecanismele existente pentru soluţionarea paşnică a conflictelor eşuează tot mai frecvent şi există primejdia reală ca uciderile cu implicarea serviciilor secrete să se normalizeze", a avertizat deputatul creştin democrat german Patrick Sensburg. Este, desigur, o realitate că astfel de ucideri ţintite sunt de multă vreme comise de diverse state. Rusia, Israelul sau SUA au apelat periodic la acest mijloc în ultimii 30 de ani. Dar în Europa a fost multă vreme linişte după încetarea Războiului Rece. Acum însă, acea perioadă pare că s-a încheiat. Uciderile comise de servicii secrete şi atentatele au motivaţie diversă. Operaţiunile de genul celei desfăşurate de SUA împotriva generalului iranian Suleimani sau acţiuni ale serviciilor secrete israeliene împotriva Hamas sau Hisbollah sunt îndreptate împotriva inamicilor militari. Scopul lor este mai ales împiedicarea unor viitoare atacuri fără a provoca un război. Un soi cu totul diferit de ucideri sunt cele din răzbunare. Între acestea se numără, de exemplu, uciderea lui Zelimkhan Khangoshvili sau Jamal Khashoggi, atacul asupra lui Serghei Skripal sau atentatele israeliene împotriva unor criminali de război nazişti. Miza acestora este pedepsirea unor acţiuni trecute, închiderea gurii unor adversari şi, concomitent, trimiterea unui avertisment în întreaga lume. Cine se află aşadar în pericol să cadă victimă unor astfel de atacuri? Este un cerc relativ strâns de persoane, care include inamici militari, disidenţi şi politicieni de opoziţie şi membri ai serviciilor secrete care au schimbat tabăra. Totuşi, lupta contra terorismului, care a început din anii 1970, a făcut ca aceste limite să fie tot mai permeabile. Grupări tot mai mici, mai legate în reţea şi mai anonime pot executa atentate - devenind la rândul lor ţinte pentru astfel de atacuri. Un exeplu sunt atacurile ţintite ale serviciilor secrete israeliene împotriva liderilor Hamas şi Hisbollah. În context există însă o mare problemă. "Uciderea ţintită" sună a ceva precis, dar în realitate nu sunt ucise numai persoanele luate în vizor, ci şi oameni nevinovaţi. Doi soţi britanici au găsit din întâmplare otrava care trebuia să-l ucidă pe agentul rus Serghei Skripal şi şi-au pierdut viaţa. În Norvegia, serviciul secret israelian l-a confundat pe un islamist cu un trecător inofensiv, ucigându-l pe cel din urmă. Iar generalul Qassam Soleimani nu a fost singurul care şi-a pierdut viaţa în urma atacului cu dronă. Au murit şi persoane care doar se aflau în acel loc. Primejdia producerii de victime colaterale în timpul uciderilor de acest gen este mereu prezentă. Şi care este morala întregii poveşti? În state precum Germania, în care pedeapsa capitală este interzisă, revolta morală pe care o produc astfel de acţiuni este deosebit de mare. Şi Organizaţia Naţiunilor Unite condamnă la intervale regulate aceste operaţiuni ucigaşe. Astfel s-a întâmplat şi în cazul Suleimani sau Jamal Khashoggi. Dar SUA, Israel sau Rusia înţeleg altfel normele de drept şi se cred împuternicite să comită crime în străinătate pentru a se proteja de terorism şi alte ameninţări. Nu trebuie scăpat din vedere că tocmai aceste ţări sunt implicate permanent într-un conflict militar undeva în lume, care le ameninţă securitatea. O soluţionare a acestei dileme pare astăzi mai îndepărtată ca oricând. În Germania situaţia este încă relativ calmă. Majoritatea "uciderilor ţintite" au loc în marile focare de criză ale lumii, în Orientul Apropiat şi Mijlociu, în Afganistan sau în Ucraina. Dar globalizarea, migraţia şi noul conflict est-vest se apropie tot mai mult de graniţele germane. Uciderea lui Selimkhan Khangoshvili în 2019 şi răpirea funcţionarului vietnamez Trinh Thanh în 2017, ambele petrecute la Berlin, vestesc vremuri tulburi.
www.dw.de

Articole similare :
comments powered by Disqus