Stiri de ultima ora

Secretomania, radioactivă pentru Rusia. Accidente nucleare produse din neglijenţă, incompetenţă şi complexe de inferioritate

Secretomania, radioactivă pentru Rusia. Accidente nucleare produse din neglijenţă, incompetenţă şi complexe de inferioritate
International
Pripyat, Ucraina, oraşul de lângă Cernobîl, abandonat complet imediat după explozia reactorului 4. FOTO: Sean Gallup/Getty Images)

Secretomania este liantul tuturor accidentelor nucleare suferite de Moscova. O moștenire nefericită din epoca sovietică. În comunism, ne aducem aminte și din România, orice accident era secret de stat. Explozia de la Cernobîl din 1986 a fost comunicată până și aliaților comuniști cu aproape o săptămână întârziere. Iar scufundarea submarinului nuclear Kursk în 2000 a provocat un scandal uriaș, oficialii de la Moscova fiind acuzați că au încercat să mușamalizeze totul.

„Zona morţii” de la Cernobîl - un teritoriu otrăvit de radiaţii, se întinde pe 2.600 de km pătraţi. Cunoscut oficial drept „zona de excludere”. Perimetrul a fost evacuat de armata sovietică după explozia de la centrala nucleară. La 30 de ani distanță, în 2016, o echipă Digi24 a pătruns în „zona interzisă” şi a surprins cum, paradoxal, viaţa încolţeşte în mijlocul unui peisaj postapocaliptic. Asta nu înseamnă că efectele contaminării au dispărut.

26 aprilie 1986. Reactorul 4 al centralei nucleare sărea în aer, în urma unor banale teste care au mers prost. Sistemul s-a supraîncălzit și a dus la topirea miezului reactorului. Oficial, în accidentul de la Cernobîl au murit doar 47 de oameni. Numărul victimelor s-ar ridica la câteva zeci de mii, iar afecțiunile provocate de radiații au afectat milioane de oameni.

Radiațiile emanate au fost purtate de vânt în toată Europa. România și alte țări comuniste din estul Europei, afla în imediata vecinătate a URSS, au fost printre cele mai afectate. Secretomania din jurul accidentului s-a întins peste graniţele URSS. În comunism, însă, informaţiile despre catastrofă erau secret de stat. Deşi circulau zvonuri, autorităţile comuniste de la București au aflat de accident abia la cinci zile de la producerea exploziei.

Norul radioactiv provocat de accident a stat timp de o săptămână peste România. O reprezentare grafică, realizată de specialişti din ţările nordice, arată cum, după 1 mai 1986, norul de radiaţii a acoperit, timp de câteva zile, mare parte din ţară. Printre măsurile luate - cum ar fi măsurarea nivelului radiaţiilor sau anularea oricăror manifestaţii de 1 mai - regimul a ales să spună parţial adevărul despre cele petrecute.

Modul de a gestiona astfel de accidente a continuat și după prăbușirea Uniunii Sovietice. Până la explozia rachetei de pe 8 august, Armata rusă a suferit două accidente nucleare majore. Primul a fost cazul Kursk, submarinul nuclear scufundat pe 12 august 2000, în Marea Barents. Toți membrii echipajului, 118 oameni, au murit, deși 23 dintre ei supraviețuiseră exploziilor.

Au fost două explozii, la două minute una de cealaltă, după care orice contact cu submarinul a încetat. Accidentul a fost făcut public abia după două zile, când orice speranță de a-i mai fi găsit în viață pe supraviețuitori era practic imposibilă. Nici măcar în acel moment, oficialii ruși nu reușeau să comunice logic, iar multe voci spune că dezinformarea era intenționată.

Tragedia submarinului Kursk a fost un episod foarte greu pentru președintele Vladimir Putin. Aflat în Crimeea, el a revenit la Moscova abia sub presiunea presei și a opiniei publiceÎntre timp, rudele marinarilor trăiau un coșmar greu de descris.

La 19 ani distanță, în iulie anul acesta, Rusia s-a confruntat cu un nou accident pe un submarin propulsat nuclear. 14 militari au murit în urma unui incendiu la bordul submarinului Loșarik. Oficial, la bord s-a declanșat un incendiu, în timp ce echipajul realiza măsurători la mare adâncime, dar de ce natură erau acestea, rămâne un mister.
digi24.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus