Stiri de ultima ora

Republica Moldova, trei scenarii. Cum a fost folosită Transnistria pentru a lovi forţele pro-europene

Republica Moldova, trei scenarii. Cum a fost folosită Transnistria pentru a lovi forţele pro-europene
International
Republica Moldova, trei scenarii. Cum a fost folosită Transnistria pentru a lovi forţele pro-europene

"Dacă Plahotniuc nu va primi banii de la Bruxelles, guvernarea se va prăbuşi şi va pica totul pe umerii lui", iar scenariul alegerilor anticipate nu are nicio şansă, consideră Dan Dungaciu, directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române. Un rol major în deznodământul scrutinului de duminică l-a jucat variabila "Transnistria", după cum subliniază un alt expert, Valeriu Paşa, de la Chişinău. Iar pentru variabila "Transnistria" din ecuaţia "Republica Molddova" drumul ar putea fi abia la început.

"Scenariul alegerilor anticipate eu nu-l mai văd în acest moment, nu ar mai fi favorabil pentru nimeni. Anticipatele pot avea loc nu mai devreme de 30 de zile, dar nu mai târziu de 90 de zile, deci va fi o perioadă foarte complicat de gestionat în Republica Moldova, iar domnul Plahotniuc are suficiente mandate ca să-şi legitimeze guvernarea unică în diverse formule", a explicat, pentru Digi24.ro, Dan Daungaciu. 

Potrivit expertului, formula care descrie cel mai bine , unde alegătorii au votat pentru o nouă compoziţie a Parlamentului, după un nou sistem electoral (cel mixt, impus de oligarhul Vlad Plahotniuc, cu sprijinul preşedintelui Igor Dodon), ar fi următoarea: Noi am votat, cine plăteşte?

"Marea problemă pe termen scurt a Chişinăului va fi cine plăteşte costurile campaniiei electorale şi mai ales a guvernării în perspectiva alegerilor parlamentare. La Chişinău a fost un consum de resurse enorm, în perspectiva alegerilor parlamentare, bazat practic pe nimic. Pentru că bani de la Uniunea Europeană nu au venit - cele 100 de milioane de euro despre care se tot vorbeşte, care înseamnă cam 2 miliarde de lei moldoveneşti, şi care sunt pentru economia Republicii Moldova vitali. Deci pe termen scurt o să vedem un fel de dans al păunului pe care îl vor face Partidul Democrat (PDM) şi domnul Plahotniuc ca să se reapropie, să se recredibilizeze în relaţia cu Bruxelles-ul, întrucât banii numai de acolo vin; în relaţia cu Brexelles-ul şi mai puţin cu Bucureştiul, pentru că Bucureştiul este hipnotizat demult în această relaţie bilaterală. Însă Bruxelles-ul este fundamental pentru a da bani, pentru a gira democratic noua guvernare şi pentru a permite apoi şi altor instituţii să finanţeze - Banca Mondială, FMI - ca să ţină Republica Moldova în funcţiune", susţine Dan Dungaciu. 

Trei scenarii pentru Parlament

Din perspectiva a ce urmează de acum încolo, Dan Dungaciu schiţează trei scenarii posibile.

Ruşii aşteaptă condiţiile prielnice să implementeze planul federalizării

Preşedintele Igor Dodon a vorbit încă din 2016 despre scenariul federalizării Republicii Moldova, dând semnalul în presa rusă. Într-un interviu pentru cotidianul  Izvestia , Dodon spunea că vrea să schimbe structura politică a republicii într-una federativă și să propună Tiraspolului să se unifice cu Republica Moldova ca entitate a Federației cu puteri extinse.

Care sunt perspectivele acestui scenariu începând cu anul 2019, după aflarea rezultatului alegerilor parlamentare de la Chişinău? 

Dan Dungaciu: "În acest moment, dată fiind plecarea lui Dodon la Munchen, există o parte din europeni care nu sunt împotriva proiectului de federalizare a Republicii Moldova, ruşii aşteaptă condiţiile prielnice să-l implementeze şi nu-mi dau seama dacă partea americană este complet împotriva proiectului. Deocamdată nu am văzut semnale foarte clare. O asemenea coaliţie largă, transparentă, ar îndeplini, prin menţinerea Acordului de asociere, condiţiile minimale cerute de europeni. Ar fi, deci, mai multe interese care s-ar coagula.

Sigur că România va trebui să-şi dea demisia din politica externă regională dacă se va întâmpla aşa. Totuşi, România a girat exact naraţiunea asta cu Tom şi Jerry, în care unul e bun, unul e rău, îşi dau cu ciocanele în cap, dar nimeni nu păţeşte nimic. Dar, mă rog, ieratţi-mă că o spun, România este o miză minoră în acest moment". 

Cum a fost deja folosită Transnistria. "Regimul de la Tiraspol a avut grijă să-i satisfacă pe toţi"

Într-o formă sau alta, însă, variabila "Transnistria" a început deja să influenţeze momentele-cheie ale politicii de la Chişinău, cum sunt de pildă alegerile. 

Valeriu Paşa, expert la think-tank-ul WatchDog, de la Chişinău, explică despre ce e vorba în mare: "Sunt trei mandate care au fost formate în Transnistria, care merg la cei din guvernarea actuală şi la socialişti. Nu mai spun de cum s-a votat, cu sute de autobuze care au circulat prin toată ţara, toată ziua. A fost ceva nemaivăzut pentru Republica Moldova. 

Referindu-se la rolul Transnistriei în scrutinul desfăşurat în Republica Moldova, Valeriu Paşa se apleacă şi asupra unui element care vorbeşte de la sine despre modul în care se dă cu zarul în asemenea momente: "Domnul Plahotniuc a avut grijă să-l umilească pe preşedintele Dodon. Inclusiv unul dintre cei care au câştigat în aceste circumscripţii, chiar dacă îi este subordonat lui Plahotniuc prin afilierea cu Şor, mă refer la domnul Melnic (Viorel Melnic - n.r.), este o persoană foarte apropiată domnului Dodon, cei doi sunt rude. Acum dumnealui (Igor Dodon – n.r.) ar trebui să conteste legalitatea alegerii unei rude în funcţia de deputat pe Transnistria. E exact aşa cum îi place domnului Plahotniuc, nu doar să câştige, dar şi să-şi umilească concurenţii şi partenerii, pe aceştia din urmă în primul rând".

Mai mult, subliniază expertul de la WatchDog, "cel mai amuzant este faptul că în două circumscripţii alocate cetăţenilor din Transnistria pe componenta proporţională s-a votat în proporţie de peste 50% cu PSRM. Dar câştigători pe componenta uninominală au ieşit doi aşa-zişi independenţi care sunt de fapt afiliaţi guvernării de la Chişinău. Adică regimul de la Tiraspol a avut grijă să-i satisfacă pe toţi".

Cum a lăudat guvernul PSD-ALDE trecerea la sistemul electoral care a afectat performanţele coaliţiei pro-europene

Componenta proporţională (pe liste) şi componenta uninominală la care face trimitere expertul Valeriu Paşa au apărut ca efect al modificărilor aduse legii electorale. Astfel, în anul 2017, autorităţile de la Chişinău au introdus sistemul mixt de votare, dorit de liderul PDM, oligarhul Vladimir Plahotniuc, care a beneficiat în acest demers de sprijinul preşedintelui Igor Dodon. 

După cum reaminteşte acum Valeriu Paşa, "singurii care nu au zis nimic împotriva acestui nou sistem electoral au fost cei din Federaţia Rusă. În rest, toţi au fost clar împotrivă, mai puţin guvernarea de la Bucureşti. Atunci când toţi se exprimau împotrivă – şi Comisia Europeană, şi Parlamentul European, Comisia de la Veneţia, ambasadele -, prim-ministrul român de la acea vreme, Mihai Tudose, a venit la Chişinău şi a zis că e foarte bun sistemul şi <>>" (detalii AICI ).

Cum s-a ajuns... la rezultat

„Vom vedea care sunt aprecierile UE în legătură cu desfăşurarea procesului de votare, dar din punct de vedere politiologic, dacă vreţi, putem să vedem că toate aceste aranjamente au influenţat mult un număr mare de mandate”, susţine Valeriu Paşa.

Ce fel de aranjamente? Mai jos, o listă care poate fi parcursă rapid, alcătuită de expertul de la WatchDog.
digi24.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus