Stiri de ultima ora

Proteste la Londra după decizia lui Boris Johnson de a suspenda activitatea Parlamentului: Opriți lovitura de stat!

Proteste la Londra după decizia lui Boris Johnson de a suspenda activitatea Parlamentului: Opriți lovitura de stat!
International
Britanicii au ieșt în stradă miercuri seara, după ce premierul Boris Johnson a decis suspendarea Parlamentului din septembrie, până la 14 octombrie. Ei au acuzat o lovitură de stat. Premierul Boris Johnson va limita capacitatea Parlamentului de a-i dejuca planul privind Brexitul, reducând practic intervalul în care membri ai legislativului ar putea încerca să blocheze un Brexit fără acord, notează digi24.ro

Suspendarea Parlamentului este o mișcare gândită de Boris Johnson care vrea cu orice preț să scoată țara din Uniunea Europeană la 31 octombrie, cu sau fără acord. În acest fel, parlamentarii nu vor avea timp să voteze legi care să împiedice Regatul să părăsească blocul comunitar fără acord. Suspendarea legislativului a fost aprobată de Regina Elisabeta a II-a, dar criticată de parlamentari.

Practic, premierul i-a cerut Reginei să-și amâne discursul în Parlament, iar regina a fost de acord. Discursul Reginei este elaborat oricum de Guvern și reprezintă un fel de program de guvernare, iar Boris Johnson a motivat că mai are nevoie de timp. Înainte de discursul Reginei, activitatea Parlamentului se suspendă, marcându-se astfel începutul unei noi sesiuni parlamentare.

În acest timp, europarlamentarii amenință guvernul Johnson cu articolul 7, pentru a stabili dacă acesta a respectat principiile statului de drept atunci când a decis să suspende Parlamentul.

„Opriți lovitura de stat!” au strigat protestatarii de la Londra, miercuri seara, în fața Westminster. Protestul a decurs pașnic.

De ce a Boris Johnson a vrut suspendarea Parlamentului

„Așa cum am spus și pe treptele din Downing Street, nu vom aștepta până pe 31 octombrie pentru a implementa planurile noastre de a duce această țară înainte. Iar acesta este un nou guvern, cu o agendă ambițioasă. (...) Și de aceea vom avea un discurs al Reginei și se va întâmpla asta pe 14 octombrie. Va fi timp suficient și înainte, și după summitul crucial (al UE - n.r.) de pe 17 octombrie, va fi timp suficient în Parlament, pentru a dezbate în privința UE, a Brexit-ului și pe alte subiecte”, a declarat Boris Johnson, premierul Marii Britanii.

Suspendarea Parlamentului, propusă de Boris Johnson și aprobată de Regina Elisabeta a II-a, face imposibilă votarea unor legi pentru împiedicarea unui Brexit dur, adică fără acord. Legislativul revine la muncă la 3 septembrie și după câteva zile va fi suspendat până în 14 octombrie, în condițiile în care ieșirea din UE este programată pe 31 octombrie.

Vezi și: 

Amânarea până pe 14 octombrie a discursului reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, solicitată miercuri de premierul Boris Johnson şi acceptată de regină, este o practică obişnuită la începutul sesiunilor legislativului de la Londra, însă acum ea a stârnit protestele opoziţiei care din cauza acestei suspendări a activităţii Parlamentului şi-ar putea vedea zădărnicite eforturile de a împiedica un Brexit fără acord pe 31 octombrie.

Prin Discursul Reginei, care de fapt este elaborat de Guvern, se dă startul unei noi sesiuni parlamentare şi textul schiţează planurile guvernului pentru următorul an, prezentând priorităţile şi agenda legislativă.

Discursul Reginei este susţinut de obicei în fiecare an, însă ultimul a fost în anul 2017, când a început sesiunea parlamentară care se încheie acum, durata foarte mare a acesteia datorându-se volumului foarte mare de proiecte de acte normative cerute de procesul retragerii din Uniunea Europeană.

Activitatea legislativului britanic este de obicei suspendată înaintea discursului Reginei, în ultimii ani durata acestei suspendări variind între cinci şi 20 de zile. De data aceasta însă, suspendarea se suprapune cu perioada premergătoare ultimei date-limită a retragerii Regatului Unit din UE, amânată succesiv după ce Camera Comunelor a respins de trei ori acordul pe care fostul premier Theresa May l-a încheiat cu Bruxelles-ul.

Boris Johnson doreşte renegocierea acestui acord şi în special eliminarea clauzei privind „plasa de siguranţă” nord-irlandeză, în virtutea căreia Regatul Unit ar rămâne în uniunea vamală europeană până când se va găsi o soluţie care să împiedice revenirea la o frontieră fizică între Republica Irlanda şi Irlanda de Nord, astfel că această clauză restrânge marja de manevră a Londrei la negocierile privind viitoarea relaţie cu UE.

Cum blocul comunitar a respins orice renegociere a acordului convenit cu Theresa May, Boris Johnson este hotărât să scoată Regatul Unit din UE fără un acord pe 31 octombrie.

Or, în parlamentul britanic există o majoritate ostilă unui Brexit fără acord, opoziţia laburistă şi liberal-democrată intenţionând să promoveze măsuri legislative care să-l împiedice pe Johnson să ia o asemenea decizie, fiind avută în vedere inclusiv o moţiune de cenzură. Însă intervalul de timp scurt dintre 14 şi 31 octombrie ar putea zădărnici aceste planuri ale opoziţiei, care îl acuză astfel pe Boris Johnson că, prin amânarea discursului Reginei, oricât de obişnuită ar fi fost până în prezent această practică, el încearcă o manevră „antidemocratică” prin care să blocheze împotrivirea legislativului faţă de un Brexit fără acord.

Premierul Johnson susţine totuşi, într-o scrisoare adresată miercuri parlamentarilor, că aceştia vor avea suficient timp pentru a dezbate Brexitul înaintea Consiliului European din 17-18 octombrie, un summit hotărâtor pentru deznodământul Brexitului. El mai subliniază în scrisoare că va „avansa o agendă legislativă ambiţioasă şi curajoasă”, în care un posibil nou acord cu Bruxelles-ul privind Brexitul va fi printre temele centrale.

Parlamentul britanic va putea vota iniţiativele legislative legate de Brexit pe 21 şi 22 octombrie, când vor fi cunoscute deciziile de la summitul european, mai explică premierul conservator în scrisoarea prin care îşi motivează solicitarea de amânare a discursului Reginei.i

Gestul premierului britanic este considerat drept un scandal constituţional și o manevră antidemocratică.

Preşedintele Camerei Comunelor, conservatorul John Bercow, a calificat gestul lui Johnson drept o „aberaţie constituţională”.

„Ceea ce face premierul este un fel de lovitură și o acaparare a democrației noastre pentru a forța ieșirea fără acord din Uniunea Europeană. Aceasta este o încercare a unui premier, care a fost ales de un număr foarte mic de oameni din țară în funcția de lider al Partidului Conservator, de a trece peste Parlament și de a împiedica orice lege sau dezbatere care să oprească țara să iasă din UE fără un acord”, a declarat Jeremy Corbyn, liderul opoziției laburiste.

„Suspendarea Parlamentului împotriva dorințelor aleșilor, pentru a forța un Brexit fără acord, care va face daune de durată țării, nu este democrație,este dictatură”, a acuzat, la rândul său, premierul Scoției, Nicola Sturgeon.

În aceste condiții, s-ar putea ajunge la o moțiune de cenzură contra lui Boris Johnson.

„Când ai un premier care acționează mai mult ca un dictator decât cineva care ar trebui să fie în centrul mamei tuturor parlamentelor, acest lucru trebuie să dea foarte mult de gândit”, a declarat Jonathan Barley, colider al Partidului Verzilor.

„Dacă mă uit în istoria Marii Britanii, nu mi-i imaginez pe domnii Disraeli, Gladstone, Churchill sau pe doamna Thatcher (n.r. foști premieri), nici chiar în cele mai dificile momente, spunând: Haideți să lăsăm Parlamentul deoparte în timp ce eu răzbat prin această politică dură, cu care o parte din partid nu este de acord”, a declarat John Major, fost premier conservator al Marii Britanii.

Ieșirea Marii Britanii din UE este programată pe 31 octombrie. În cazul unui Brexit dur, Regatul Unit s-ar confrunta cu o criză de alimente, combustibil și medicamente, în timp ce traficul la frontiere ar fi serios perturbat.

Activitatea Parlamentului se poate suspenda doar cu acordul Reginei și cu avizul Consiliului Privat al Coroanei. Deși Regina se putea opune, teoretic, cererii lui Boris Johnson de a-și amâna discursul, era puțin probabil să o facă.

Ca șef al statului, Regina trebuie să rămână neutră față de chestiunile politice și ca regulă, Suverana a avut grijă să păstreze o bună relație cu premierii țării, indiferent de orientarea lor politică. De altfel, regina are o întâlnire săptămânală la Buckingham Palace cu șeful Guvernului.

Dacă ar fi luat o decizie împotriva premierului, asta putea duce la o criză constituțională, mai ales că în alte ocazii, ea a aprobat solicitări similare de prorogare a activității Parlamentului.

Opoziția îl acuză acum pe premierul Johnson că i-a forțat mâna Reginei și a obligat-o să se implice în criza Brexit, o problemă față de care Elisabeta a II-a, consecventă principiilor, a păstrat până acum o atitudine neutră.
stiripesurse.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus