Stiri de ultima ora

Jonathan Portes, profesor de economie: Imaginea românilor în Marea Britanie e mai echilibrată decât era acum cinci ani

Jonathan Portes, profesor de economie: Imaginea românilor în Marea Britanie e mai echilibrată decât era acum cinci ani
International
Migrația, o afacere reciproc avantajoasă BREXIT-ul are încă șanse să fie inversat Era post-Merkel în Europa

La început, când veneau români în Marea Britanie, exista o teamă, era un sentiment că românii sunt mai puţin bineveniţi decât alţi imigranţi, dar pe măsură ce numărul lor creştea, lumea vedea că românii, ca şi alţii, sunt foarte diverşi. Sunt români care vin să lucreze în construcţii sau ca doctori şi dentişti, infirmieri sau îngrijitori. Cred că există o imagine mai echilibrată despre români decât era acum cinci ani, spune Jonathan Portes, profesor de economie la King s College, într-un interviu acordat Digi24 pentru emisiunea „Pașaport diplomatic”. 

Problemele care ne influenţează în mod direct sunt şi cele cărora le acordăm, firesc, mai multă atenţie. Avem însă tendinţa să ignorăm sau să fim mai detaşaţi în cazul chestiunilor cu bătaie lungă, care apar ca o consecinţă a acţiunilor oamenilor şi a lipsei de politici clare. Schimbarea de climă a fost multă vreme subiect de dezbatere între cei pro şi contra acestui concept. S-a dovedit a fi o problemă reală şi acum începem să-i înţelegem consecinţele. Dar, cum am spus la început, problemele se prioritizează, aşa că putem parafraza un lider celebru şi să spunem: „Europa în primul rând”.

Schimbarea climatică, marea provocare existențială pentru Europa în următorii 20-30 de ani

Balazs Barabas, jurnalist Digi24: Alegerile pentru Parlamentul European au trecut, ştim rezultatele şi lucrurile au început să se liniştească în Parlamentul European. Ce aşteptaţi să se întâmple, până la finalul anului, în Uniunea Europeană?

Jonathan Portes: Alegerile pentru Parlamentul European au fost foarte interesante, pentru că pe de o parte, au arătat o scădere a sprijinului pentru partidele tradiţionale care au dominat Parlamentul European până acum, practic creştin-democraţii şi social-democraţii din perioada postbelică. Creşterea nu a fost atât pentru partidele populiste şi de extremă dreaptă, cât mai ales pentru partidele ecologiste şi liberale. Deci, vom avea o scenă politică mai fragmentată, dar nu ameninţarea pe care unii dintre noi au prevăzut-o şi de care ne temeam, a dreptei radicale. Poate chiar vor scădea puţin. Vom vedea o fragmentare. Cred că testul va fi dacă partidele tradiţionale vor putea construi o alianţă constructivă cu forţele liberale şi noii veniţi, ecologiştii, care să propulseze Europa înainte, şi nu înapoi. Acest lucru ar fi foarte dificil, iar pericolul este că Europa va fi dominată de certuri interne pentru funcţii şi, evident, BREXIT. Asta, în loc să discute constructiv dacă partidele pot promova împreună o agendă constructivă, mai ales pe planul schimbării climatice, care pentru Europa este marea provocare existenţială a următorilor 20-30 de ani.

Balazs Barabas: Care este miza de fapt? Ce se va întâmpla dacă aceste partide fragmentate nu se vor coagula într-o forţă mai mare şi nu vor adopta împreună legi şi reglementări?

Jonathan Portes: Cred că am obţine un viitor pozitiv pentru Europa dacă am profita de masa critică a cetăţenilor europeni care vor sa facă ceva contra schimbării climatice şi de mediu. Şi rezolvarea acestei probleme ar fi bună pentru Europa atât din punct de vedere economic, cât şi politic, dacă oamenii s-ar uni pentru acest proiect. Pericolul, bineînţeles, este că partidele se vor certa pe poziţii, cât să contribuie fiecare la bugetul UE, ce să facem cu BREXIT şi cu britanicii şi toată povestea asta neplăcută, iar de toate acestea va profita extrema dreaptă, ceea ce, evident, ar fi foarte periculos.

Europenii au arătat la recentele alegeri europarlamentare că îşi pot sancţiona politicienii, dacă nu îşi fac treaba. Populismul începe să piardă teren în Europa şi tot cetăţenii sunt cei care le arată aleşilor ce priorităţi au de pus pe agendă. Încălzirea globală este una dintre ele. Efectele pe care le resimte omenirea din cauza transformării mediului sunt abia la început. Pe lângă situaţii care ţin de confortul personal sau de dispariţia unor teritorii, migraţia este şi ea o consecinţă a evoluţiilor rapide ale climei, care are nevoie de control şi reguli.

Balazs Barabas: Dar schimbările climatice nu sunt legate doar de UE, ci şi de SUA, China, alte ţări asiatice. Deci, ce poate face UE singură pe acest plan?

Jonathan Portes: Aşa este, UE nu poate rezolva problema singură. Nicio ţară nu poate, nici măcar grupuri de ţări nu pot. Dar Europa poate arăta calea. Dacă Europa va lua măsuri, atât la nivel de state membre, cât şi la nivel UE, ca să promoveze o agendă pozitivă pe plan economic, ştiinţific, tehnologic, ar fi bine şi pentru Europa, dar ar fi un exemplu bun şi pentru alte ţări. Nu cred că vom vedea ceva constructiv pentru schimbările climatice din partea SUA sub administraţia Trump, dar Trump nu va fi aici la infinit.

Migrația, o afacere reciproc avantajoasă

Balazs Barabas: O componentă importantă a schimbării climatice este că poate genera imigraţii masive din zonele deja afectate de temperaturi extreme, în Africa sau Orientul Mijlociu. Ne putem aştepta la migraţii masive din zonele unde populaţia nu are altă soluţie decât să plece din zone cu 50 de grade?

Jonathan Portes: Este foarte greu de prezis cum va afecta schimbarea climatică migraţia, dar cred că dacă ne uităm la presiunile demografice, economice, sociale şi politice, atât în zona „ofertei”, mai ales în Africa, dar şi a „cererii”, în Europa, pentru că vedem în multe ţări ratele natalităţii mult scăzute, deci aceste presiuni vor continua şi chiar se vor intensifica. Iar provocarea pentru Europa, dar şi pentru Africa şi Orientul Mijlociu este cum să le gestionăm, în aşa fel încât să fie avantajos atât pentru ţările de provenienţă, cât şi cele de primire şi bineînţeles, pentru oamenii care pleacă. Este foarte dificil, evident, nu este o problemă atât de mare ca schimbarea climatică, dar sunt legate una de alta. Dar din nou, întrebarea este dacă politicienii europeni pot nu neapărat să se unească, dar să acţioneze împreună pentru a da soluţii coerente şi constructive. Dacă nu vor ajunge la un acord, atunci vor cîştiga teren partidele populiste, care nu vor decât să ţină departe migranţii.

Balazs Barabas: În ţările din Europa de Est suntem afectaţi de îmbătrânirea şi scăderea populaţiei. Pe de altă parte, politicienii spun că noi nu vrem imigranţi, dar nu există o soluţie semnificativă pentru a creşte natalitatea. Vedeţi acest lucru o problemă pentru aceste ţări, împreună cu plecarea oamenilor ca să lucreze în ţări mai dezvoltate?

Jonathan Portes: Da, este o mare dificultate pentru multe ţări în Europa de Est şi de Sud şi în statele baltice, care au rate de natalitate nu doar scăzute, dar mult sub rata de menţinere a nivelului populaţiei. Pe de altă parte, unele ţări europene au arătat că este posibilă întoarcerea acestor tendinţe. Nu spun că femeile ar putea, ar vrea sau ar trebui să aibă în medie 3 sau 4 copii, dar dacă ne uităm la Franţa, Marea Britanie sau Suedia, veţi vedea că un pachet de măsuri, ca un sistem de îngrijire a copiilor, o piaţă a forţei de muncă, o abordare care permite femeilor să combine munca cu viaţa particulară... femeile tinere pot să lucreze, ar trebui, vor să contribuie, vor să câştige bani, ceea ce este bine. Dar acest lucru trebuie combinat cu a avea o familie, cu un sistem bun de îngrijire a copiilor, împreună cu o imigraţie controlată, dacă vă uitaţi la ţări ca Franţa, Marea Britanie, Suedia, aici populaţia nu mai scade.

La început, când veneau români în UK exista o teamă. Acum, imaginea e mai echilibrată

Între atâtea situaţii complicate, România rămâne blocată de acelaşi fenomen: corupţia generalizată. Această stare de fapt constantă în ţara noastră a dus şi la plecarea masivă a celor apţi de muncă în alte state europene. Iar Marea Britanie este una dintre ţările de destinaţie.

Balazs Barabas: O ţară despre care putem vorbi este România, unde sunt dezbateri intense despre statul de drept, despre schimbarea legilor care protejează corupţia. Cum se vede România din perspectiva dvs, este o ţară problematică?

Jonathan Portes: Ca să fiu absolut sincer, în Marea Britanie se acordă mai puţină atenţie României decât altor ţări, de exemplu Ungariei. Pentru că Ungaria este văzută ca o problemă politică şi de corupţie. Este drept, există o mare comunitate de români în Marea Britanie, deci noi vedem România prin prisma acestei mari comunităţi de români care trăiesc în UK. Şi cred că per total, această percepţie este pozitivă. La început, când veneau români în UK exista o teamă, era un sentiment că românii sunt mai puţin bineveniţi decât alţi imigranţi, dar pe măsură ce numărul lor creştea, lumea vedea că românii, ca şi alţii, sunt foarte diverşi. Sunt români care vin să lucreze în construcţii sau ca doctori şi dentişti, infirmieri sau îngrijitori. Cred că există o imagine mai echilibrată despre români decât era acum 5 ani.

BREXIT-ul are încă șanse să fie inversat

Boris Johnson este noul premier al Marii Britanii şi inevitabil revine în centrul atenţiei BREXIT-ul. Europa este pregătită pentru acest eveniment, dar oricât de multe măsuri de precauţie se iau, toată lumea va fi afectată de ieşirea britanicilor din Uniunea Europeană.
digi24.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus