Stiri de ultima ora

FAŢA NEVĂZUTĂ a crizei migranţilor. Cine câştigă de pe urma dramei refugiaţilor

FAŢA NEVĂZUTĂ a crizei migranţilor. Cine câştigă de pe urma dramei refugiaţilor
International
În raportul anual pe 2013, o companie de investiţii din Londra, Equistone Partners Europe Ltd., vedea o nouă oportunitate de creştere în administrarea taberelor de refugiaţi, transmite Wall Street Journal. Marjele de profit sunt foarte mici, potrivit lui Willy Koch, fondatorul, acum retras din activitate, al companiei ORS Service AG, care administrează tabere în Austria. „Una din chei este, cu siguranţă, volumul”, a declarat el. Iar volum a fost din belşug în acest an. Se estimează că peste 500.000 de refugiaţi au ajuns în Europa în 2015, iar de la începutul lui 2014 peste 1 milion de persoane au depus cereri de azil în Uniunea Europeană.

Această migraţie masivă de persoane a dat naştere unei industrii de care profită de la micile magazine din Grecia până la marile fonduri de investiţii: business-ul migraţiei. Companiile încearcă să profite fie printr-o strategie pe termen lung, de atragere de noi clienţi la un moment dat din rândurile refugiaţilor, fie prin servicii pe care guvernele nu le oferă pentru că nu pot sau nu doresc să facă acest lucru. Multe din aceste activităţi economice au fost criticate de organizaţiile care apără drepturile omului.

Companiile se apără. „Datorită implicării noastre acesta (n.r. - administrarea taberelor de refugiaţi) este un serviciu mai eficient şi mai bun”, a declarat, pentru WSJ, Guy Semmens, partener în compania de investiţii eleveţiană Argos Soditic, care a investit în ORS Service AG, organizaţie care a înregistrat venituri de aproape 100 milioane de dolari în 2014, faţă de 33 milioane în 2007. Şeful ORS, Stefan Moll-Thissen, nu a vrut să spună ce profit a înregistrat. ORS Service AG este controlată, din 2013, de Equistone Partners Europe Ltd, care are investiţii şi în fondurile de pensii din SUA.

Serviciile nu sunt, însă, se pare, chiar atât de eficiente şi bune. La o tabără operată de ORS într-o fostă şcoală militară din Austria condiţiile au fost descrise de agenţia de refugiaţi a ONU ca fiind „sub demnitatea umană”. Şcoala poate găzdui 1.800 de persoane, dar a ajuns să ofere adăpost pentru în jur de 4.500 în ultimele luni. Mii de oameni au fost forţaţi să doarmă afară, sunt puţini angajaţi, iar serviciile medicale disponibile sunt insuficiente. „Situaţia este complet inacceptabilă”, spunea Heinz Patzelt, şeful Amnesty International în Austria.

ORS a primit în 2014 aproximativ 24 milioane de euro de la guvernul austriac pentru a administra aceste tabere. Moll-Thissen s-a apărat şi a spus că a mărit numărul de angajaţi din tabără cu 50% în ultimele luni.

Un purtător de cuvând al guvernului austriac a spus că statul este mulţumit cu activitatea ORS Service şi că va continua să îşi onoreze contractul. Printre obligaţiile contractuale ale ORS se numără lecţii de germană pentru refugiaţi şi să-i înveţe pe aceştia valorile austriece, precum punctualitatea.

Operatorii telecom nu au ratat nici ei ocazia

În Germania, compania Air Berlin PLC  a primit anul trecut 350.000 de dolari de la stat pentru a-i transporta înapoi acasă pe cei ale căror cereri de azil au fost respinse. În Suedia, statul i-a plătit unei firme 900.000 de dolari pentru a analiza limbile vorbite de imigranţi, astfel încât autorităţile să ştie dacă aceştia vin de acolo de unde spun că vin.

În Atena, o agenţie Western Union a distribuit către refugiaţi în jur de 20.000 de euro pe zi, bani veniţi de la rude. La toate aceste tranzacţii, agenţia a primit un comision. „Fac de două ori mai mulţi bani ca anul trecut”, a declarat Mohammed Jafar, proprietarul acesteia, care este de origine afgană. „Nu aş face aceşti bani în nicio altă ţară europeană”, a mai spus Jafar.

Pe insulele greceşti estice din Marea Egee, unde imigranţii ajung prima dată via Turcia, au debarcat aproximativ 290.000 de oameni de la începutul anului, majoritatea (70%) din Siria. Micile magazine de pe insulele Lesbos, Kos şi Samos le vând acestor oameni corturi, pături, saci de dormit, lanterne, baterii, hrană şi băuturi. Michalis Michalakellis, care deţine un magazin de suveniruri lângă port în Lesbos, spune că în fiecare zi are în jur de 200 de clienţi. „Sunt bani buni”, a spus Michalakellis.

De pe urma afluxului mare de refugiaţi beneficiază şi hotelierii. Mulţi imigranţi provind din familii din clasa de mijloc sau bogate şi îşi permit să se cazeze la hotel. Potrivit unui angajat de la un hotel de trei stele, mulţi sirieni nu numai că plătesc cazarea fără a negocia, dar fac şi cheltuieli suplimentare cu micul dejun şi produse din frigiderele din camere.

Nici operatorii telecom nu au ratat ocazia de a exploata o nouă sursă de venituri. Au început să le vândă refugiaţilor SIM-uri europene. Luna trecută, Cosmote a trimsi agenţi de vânzări la centrele de imigranţi şi în porturi. Aceştia le ofereau cartele de 12 euro cu planuri concepute special pentru refugiaţi. Câteva zile mai târziu, Vodafone şi-a trimis proprii oameni pe teren, cu cartele de 10 euro.

Extrabanca, o bancă italiană specializată pe non-europeni, a intrat şi ea în scenă. Instituţia oferă consultanţă pentru refugiaţi în ceea ce priveşte cererile de azil, în speranţa că aceştia vor deveni clienţi după ce se vor stabili în Italia.

Miercuri, au avut loc confruntări între refugiaţi şi poliţiştii maghiari, la graniţa dintre Ungaria şi Serbia. Autorităţile au intervenit cu tunuri de apă şi gaze lacrimogene, după ce mulţimea de imigranţi şi refugiaţi a încercat să forţeze frontiera. Serbia a condamnat dur intervenţia autorităţilor maghiare şi un ministru sârb a venit la faţa locului, cerându-le imigranţilor să meargă în cel mai apropiat oraş sârbesc, pentru a se odihni şi a se aproviziona. Autorităţile maghiare arată că 20 de poliţişti au fost răniţi şi că doi copii au fost aruncaţi peste gardul de sârmă, primind îngrijiri medicale în Ungaria. Tot miercuri, Ungaria a anunţat, fără să consulte partea sârbă, că închide pentru 30 de zile punctul de trecere a frontierei Roszke-Horgos.

Articole similare :
comments powered by Disqus