Stiri de ultima ora

Criza nord-coreeană s-a amplificat în mandatul preşedintelui american Donald Trump

Criza nord-coreeană s-a amplificat în mandatul preşedintelui american Donald Trump
International
Preşedintele SUA, Donald Trump, a preluat mandatul la 20 ianuarie 2017 şi a garantat că rachetele nord-coreene nu vor atinge teritoriul american, iar abordarea denumită "răbdare strategică" va fi schimbată. Între timp, Coreea de Nord a efectuat zece teste cu rachete balistice şi un test nuclear.

Criza nord-coreeană s-a amplificat în mandatul preşedintelui american Donald Trump

Imediat după instalarea lui Trump la Casa Albă, experţii au subliniat că principala provocare de politică externă va fi criza nord-coreeană. Opţiunile noului preşedinte american erau limitate, pe fondul eşecului strategiei predecesorului Barack Obama, bazată pe sancţiuni şi deschidere către dialog.

După ce a exclus din start opţiunea militară, Administraţia Obama a încercat mai multe variante timp de opt ani pentru a convinge statul totalitar să îşi reducă sau să îşi oprească programul de înarmare nucleară. Mijloacele folosite au fost sporirea presiunii diplomatice şi economice, dialogul, prezentarea în faţa lumii întregi, într-un raport ONU, a încălcărilor drepturilor omului comise de regimul de la Phenian.

Donald Trump a criticat fervent această abordare încă din campania electorală, considerând că "răbdarea strategică a eşuat", iar Phenianul "a primit timp preţios pentru a-şi continua dezvoltarea programului de rachete nucleare".

În luna ianuarie, Trump a dat asigurări, într-o postare pe Twitter, că rachetele nord-coreene nu vor atinge niciodată teritoriul american. El i-a răspuns astfel liderului nord-coreean Kim Jong-Un, care a vorbit în discursul său de Anul Nou despre un test cu rachetă balistică intercontinentală.

Filmul crizei nord-coreene, ediţia 2017, a inclus înăsprirea sancţiunilor economice şi afirmaţii încrezătoare din partea Washingtonului, precum şi zece teste cu rachete balistice, un test nuclear şi declaraţii ameninţătoare din partea Phenianului. Premiera a fost reprezentată de faptul că SUA şi Coreea de Nord s-au ameninţat cu distrugerea reciprocă, în cazul unei agresiuni de orice fel.

Între 2014 şi 2017, Coreea de Nord nu a efectuat niciun test cu rachete balistice, iar în 2014 a efectuat doar două lansări. În privinţa testelor nucleare, Phenianul a efectuat două în 2016.

La nivelul faptelor, Statele Unite au iniţiat două rezoluţii de sancţionare a Coreei de Nord, ambele adoptate în unanimitate de către Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite. Au fost impuse interdicţii privind exporturile şi călătoriile şi au fost blocate activele mai multor oficiali nord-coreeni.

Preşedintele SUA, Donald Trump, le-a cerut oficialilor americani să facă presiuni asupra altor ţări pentru a izola Coreea de Nord, până când regimul de la Phenian îşi dă seama că nu are altă opţiune decât să renunţe la programul nuclear şi de rachete balistice. Obiectivul principal este diminuarea resurselor financiare necesare pentru dezvoltarea nucleară. Acest lucru va depinde în mare măsură de cooperarea Coreei de Nord cu China, care este responsabilă pentru 90% din comerţul exterior al Phenianului şi principalul aliat al regimului Kim Jong-Un.

La 23 decembrie, Consiliul de Securitate ONU a aprobat în unanimitate noi sancţiuni impuse Coreei de Nord, ce prevăd limitarea accesului Phenianului la piaţa petrolului şi reducerea veniturilor obţinute de regim de la cetăţenii nord-coreeni care lucrează peste hotare. Rezoluţia a fost elaborată de Statele Unite.

De cealaltă parte, Coreea de Nord a demonstrat o putere şi o expertiză în creştere în ceea ce priveşte tehnologia militară, după cele zece teste cu rachete balistice şi cel mai mare test nuclear nord-coreean. Mai multe lansări efectuate în 2017 sugerează că Phenianul dezvoltă cu succes proiectile cu potenţial de a atinge ţinte aflate la distanţă mare, inclusiv de pe continentul american.

La 4 aprilie, Coreea de Nord a lansat o rachetă balistică cu rază medie de acţiune, care a aterizat în Marea Japoniei. La 14 şi 29 aprilie, Phenianul a efectuat noi teste, dar rachetele balistice lansate au eşuat, fără a părăsi teritoriul nord-coreean. La 14 mai, Coreea de Nord a lansat o rachetă Hwasong-12, despre care specialiştii cred că ar putea avea o rază de până la 4.500 de kilometri, punând în pericol bazele militare americane pe insula Guam.

Cele două teste din luna iulie (4 şi 28 iulie), cu rachete Hwasong-14, au demonstrat potenţialul Phenianului de a dezvolta prima rachetă balistică intercontinentală. Analiştii cred că aceasta ar putea avea o rază de acţiune de peste 10.000 de kilometri, fiind capabilă să ajungă la New York.

În luna august, a doua testare a rachetei Hwasong-12 a purtat proiectilul peste Japonia, fiind pentru prima dată când o rachetă balistică a zburat peste acest teritoriu, eveniment descris ca o "ameninţare fără precedent". Acest test a fost repetat la 15 septembrie cu o rachetă care a zburat mai mult şi a ajuns la o altitudine mai mare decât în luna august, demonstrând o îmbunătăţire a razei de acţiune.

La 29 noiembrie, Coreea de Nord a anunţat că a testat cu succes o nouă rachetă balistică intercontinentală care poate transporta un focos nuclear către orice ţintă din Statele Unite ale Americii. Racheta ar fi atins o altitudine de aproximativ 4.475 de kilometri - de peste zece ori mai mare decât cea a Staţiei Spaţiale Internaţionale - şi ar fi parcurs o distanţă de 950 de kilometri, în 53 de minute. Experţi americani şi sud-coreeni susţin că rachetă Hwasong-15, dezvoltată în baza unei tehnologii noi, are capacitatea să ajungă în Statele Unite ale Americii. Totuşi, racheta balistică ar avea nevoie de o dezvoltare suplimentară privind revenirea în atmosferă, tehnologia de orientare cu precizie în faza finală şi condiţiile de transportare a unui focos nuclear.

Testul nuclear desfăşurat la 3 septembrie de către Coreea de Nord a fost de departe cel mai mare dintre cele şase efectuate începând din 2006. Testul a declanşat un cutremur cu magnitudinea de 6,3 grade, seism de zece ori mai puternic decât cel înregistrat în testul anterior din septembrie 2016. Estimările privind puterea explozivă sau randamentul dispozitivului nord-coreean au variat de la 100 la 370 de kilotone. Un randament de 100 de kilotone ar face bomba de şase ori mai puternică decât cea folosită asupra oraşului Hiroshima în 1945.

Din punctul de vedere al declaraţiilor şi al diplomaţiei, retorica SUA s-a apropiat de multe ori de cea a Coreei de Nord în privinţa tonului agresiv, ultimativ.

"În Coreea de Nord există un regim depravat, o bandă de criminali. Dacă acest om al rachetelor, Kim Jong-Un, se va angaja în misiunea sinucigaşă de a ameninţa SUA, vom distruge total Coreea de Nord", a afirmat Donald Trump în discursul rostit la Adunarea Generală ONU.

La 25 septembrie, regimul de la Phenian a acuzat Administraţia Donald Trump că a declarat război Coreei de Nord, argumentând că are dreptul de a doborî bombardiere trimise de Statele Unite în regiune.

La 28 septembrie, Ministerul de Externe de la Phenian a transmis: "Faptul că Trump, un bătrân nebun, şi acoliţii lui odioşi calomniază demnitatea conducerii noastre supreme, utilizând date false, amplifică ura armatei şi poporului din Coreea de Nord faţă de Statele Unite, precum şi voinţa de a riposta".

La 12 noiembrie, Trump a abordat pe un ton aparent sarcastic subiectul înălţimii şi greutăţii liderului nord-coreean Kim Jong-Un, meditând asupra ideii ca în cele din urmă ar putea să devină prieteni. "De ce m-ar insulta Kim Jong-Un numindu-mă «bătrân», în condiţiile în care eu nu l-aş numi NICIODATĂ «scund şi gras»? Oh, mă străduiesc atât de mult să-i fiu prieten - şi poate într-o zi acest lucru se va întâmpla!", a transmis Trump prin intermediul unui mesaj pe Twitter.

La 15 noiembrie, publicaţia oficială Rodong Sinmun, aparţinând regimului de la Phenian, a anunţat că Donald Trump este "condamnat la moarte" în Coreea de Nord, pentru ofensele aduse Administraţiei Kim Jong-Un. Donald Trump ar fi comis patru erori capitale, criticându-l pe preşedintele Kim Jong-Un, societatea din Coreea de Nord, stilul de viaţă şi istoria naţiunii.

La 13 decembrie, Kim Jong-Un a promis să facă din Coreea de Nord "cea mai mare putere nucleară şi militară din lume", după dezvoltarea celei mai avansate rachete balistice intercontinentale a nord-coreenilor, Hwasong-15. "Industria din domeniul apărării va continua să se dezvolte şi noi vom câştiga în faţa imperialiştilor americani", a adăugat liderul de la Phenian.
www.mediafax.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus